Preşedintele ceh i-a comparat pe susţinătorii integrării europene cu comuniştii din perioada sovietică. Cehia asigură, în prezent, preşedinţia UE, dar acest lucru nu l-a oprit pe Vaklav Klaus să le spună eurodeputaţilor că Parlamentul lor intervine prea mult în viaţa oamenilor. Un tratat care ar sprijini şi mai mult instituţiile slabe ale blocului european ar înrăutăţi lucrurile, a mai spus Klaus. El respinge presupunera că nu există decît un singur viitor posibil şi corect, acela al unei integrări tot mai mari. ”Nu cu multă vreme în urmă, în partea noastră de Europă trăiam într-un sistem politic ce nu permitea alternativă şi, de aceea, nici opoziţie parlamentară. Aici, în Parlamentul European, nu există decît o alternativă, iar cei care îndrăznesc să se gîndească la alte opţiuni sînt calificaţi drept inamici ai integrării europene”, a subliniat Klaus.

Euroscepticismul lui Klaus irită multe persoane în UE, chiar dacă funcţia sa are o importanţă mai mult simbolică. Klaus a mai spus că, în pofida faptului că nu crede că exista alternativă la aderarea la UE pentru cehi, integrarea europeană ar putea lua multe forme. El a criticat din nou Tratatul de la Lisabona şi a refuzat să spună când îl va semna. Klaus a criticat şi răspunsul UE la criza economică şi a spus că blocul are nevoie de mai puţină reglementare, nu de mai multă. Preşedintele Parlamentului European, Hans Gert Poettering, a făcut comentarii ironice, după discursul lui Klaus. ”Mulţumesc lui Dumnezeu că trăim într-o democraţie europeană, în care toţi îşi pot exprima liber opinia. Într-un Parlament din trecut, sînt sigur că nu aţi fi putut susţine un astfel de discurs”, a subliniat Poettering.

Pe de altă parte, formaţiunea politică eurosceptică Libertas, care intenţionează să prezinte candidaţi în toată Europa la alegerile pentru Parlamentul European, a fost privată de statutul de partid european, pe care abia îl obţinuse şi care îi dădea dreptul la subvenţii. Biroul Parlamentului European, organ de conducere format din preşedinte şi vicepreşedinţi, a luat această decizie în urma unei reuniuni de miercuri seară. Libertas obţinuse la începutul lunii acest statut, care îi dă dreptul la o subvenţie de peste 200.000 de euro. Dar decizia a fost contestată rapid. Pentru a fi recunoscută ca partid politic european, o formaţiune politică trebuie să aibă intenţia de a participa la alegerile europene şi de a prezenta candidaţi în cel puţin şapte ţări membre. Libertas prezentase în cererea sa iniţială semnăturile aleşilor din şapte ţări. Dar doi dintre ei, un eston şi un bulgar, s-au retras ulterior, ceea ce a dus la reexaminarea dosarului. Formaţiunea a criticat decizia finală luată împotriva sa, apreciind că cei doi care s-au retras au făcut obiectul intimidărilor şi presiunilor din partea grupurilor politice din Parlament. “Această poveste este un exemplu perfect al caracterului antidemocratic al establishment-ului de la Bruxelles”, a declarat omul de afaceri irlandez Declan Ganley, opozant notoriu al Tratatului de la Lisabona. Libertas este reprezentată în Franţa, de exemplu, la alegerile europene, de politicianul de dreapta Philippe de Villiers, creditat cu 5% din intenţiile de vot.