Val de proteste în Maghreb şi Orientul Mijlociu

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Val de proteste în Maghreb şi Orientul Mijlociu

Externe 21 Februarie 2011 / 00:00 764 accesări

Valul de contestare socială şi politică fără precedent din Maghreb şi Orientul Mijlociu este reprimat în mod sângeros, de regimurile autoritare. Cea mai gravă situaţie se înregistrează în Libia, unde circa 184 persoane au fost ucise de la începutul mişcării de protest marţi, potrivit Human Rights Watch (HRW), după noile confruntări sângeroase între forţele de securitate şi manifestanţi. Un înalt responsabil a afirmat că extremişti islamişti au luat ostatici membri ai forţelor de ordine şi cetăţeni la Al-Baida. În Libia, regimul va putea fi înlăturat numai prin forţă, pentru că nici Muammar Gaddafi, nici rudele sale nu vor părăsi ţara, a titirat ieri ziarul „Asharq al-Awsat”, citând surse din clanul liderului libian. Austria se pregătea, ieri, să îşi evacueze cetăţenii şi alţi europeni. Austria a anunţat trimiterea unui avion militar în Malta, pentru a fi pregătit să evacueze cetăţenii austrieci sau europeni din Libia sau din alte ţări arabe afectate de violenţe. Circa 80 de austrieci trăiesc în Libia. Pe de altă parte, pemierul Italiei, Silvio Berlusconi, a declarat că nu doreşte să îl deranjeze pe liderul libian Muammar Kadhafi, pe fondul protestelor din Libia, reprimate violent, opoziţia italiană criticând declaraţiile şefului Guvernului. Opoziţia italiană a reacţionat vehement, criticând intervenţia brutală a forţelor de ordine libiene împotriva manifestanţilor. Italia şi Libia au semnat în 2008 un acord de prietenie pentru combaterea imigraţiei clandestine şi consolidarea relaţiilor economice. Totodată, mai multe sute de persoane au protestat ieri în faţa ambasadei libiene de la Londra după ce intervenţia forţelor de securitate libiene împotriva manifestanţilor.

În Maroc, câteva mii de persoane au manifestat, ieri, la Casablanca şi Rabat pentru a reclama reforme politice şi o limitare a puterilor regelui, prima mişcare de acest tip din ţară de la debutul revoltelor care zguduie lumea arabă. Manifestaţiile din oraşele Marrakesh şi Larache au fost marcate de câteva incidente, soldate cu devastarea mai multor magazine şi atacuri asupra unor clădiri publice. La Marrakesh, un grup de 150 - 200 de persoane, care nu participaseră la manifestaţie, au atacat şi jefuit mai multe magazine şi au aruncat pietre în direcţia unei clădiri publice şi a unui fast-food McDonalds. Violenţele s-au produs după încheierea unei manifestaţii la care au participat circa 1.500 de persoane, care au cerut aplicarea de reforme politice în Maroc. Forţele de ordine nu au intervenit în nici unul dintre cazuri.

În Bahrein, opoziţia aborda cu prudenţă dialogul cu prinţul moştenitor privind reformele politice, continuând să ceară în prealabil demisia guvernului. Ieri, mii de protestatari se adunau în Piaţa Perlei din centrul capitalei Manama, recucerită sâmbătă după retragerea armatei şi poliţiei. În Yemen, sute de studenţi yemeniţi au manifestat ieri în faţa campusului Universităţii din Sanaa fără să fie deranjaţi de partizanii puterii, ţinuţi la distanţă de poliţie. Sâmbătă, manifestanţii pro şi anti regim s-au înfruntat violent, intervenind şi forţele de securitate. Iar, preşedintele Ali Abdullah Saleh a făcut ieri o propunere de dialog opoziţiei.

În Iordania, regele Abdallah al II-lea a cerut ieri Guvernului, Parlamentului şi justiţiei să ia rapid măsuri pentru lansarea unor reforme politice reale, începerea unui dialog general şi declanşarea luptei împotriva corupţiei. „Vreau rezultate rapide. Iar când vorbim despre reforme politice, este vorba despre reforme reale şi moderne”, a afirmat suveranul iordanian, în cursul unei întâlniri cu reprezentanţi ai Guvernlui, Parlamentului şi justiţiei. Regele Abdallah al II-lea s-a referit şi la cazurile de corupţie, apreciind că sunt necesare măsuri urgente împotriva acestui fenomen. Începând din ianuarie, în Iordania au avut loc mai multe manifestaţii de stradă, protestatarii cerând reforme politice şi măsuri anticorupţie, în timp ce partidele politice şi reprezentanţii triburilor au solicitat judecarea înalţilor repsonsabili corupţi, indiferent de rangul lor.

În Algeria, zeci de persoane au fost rănite, sâmbătă, în timpul unei tentative de marş, reprimate de importante forţe de ordine, contra regimului, în centrul capitalei Alger. În Irak, zece manifestanţi au fost răniţi sâmbătă în timpul confruntărilor cu forţele de securitate kurde din nordul Irakului, unde principalele două mişcări kurde sunt acuzate de corupţie. În Djibouti, trei importanţi reprezentanţi ai opoziţiei au fost arestaţi, sâmbătă, în urma unei manifestaţii fără precedent contra preşedintelui Ismaël Omar Guelleh, care a degenerat în confruntări violenţe soldate oficial cu doi morţi.

Pe de altă parte, UE a anunţat că va revizui politica privind acordarea de asistenţă ţărilor situate la sud de Marea Mediterană, iar Catherine Ashton, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe, se va afla marţi la Cairo. Catherine Ashton va fi primul oficial de rang înalt care se va deplasa în Egipt după înlăturarea de la putere a lui Hosni Mubarak. Aceasta va discuta cu oficiali egipteni despre nevoie de asistenţă pe care le are Guvernul de la Cairo. Această problemă figura ieri pe ordinea de zi a dineului de lucru la care sunt invitaţi miniştrii Afacerilor Externe din ţările UE, la Bruxelles. În opinia ministrului italian de Externe, Franco Frattini, „Europa trebuie să acţioneze rapid” propunând un adevărat Plan Marshall lumii arabe. În caz contrar, această situaţie ar conduce la imigraţie ilegală, la terorism şi la radicalism islamic. La modul general, UE intenţionează să condiţioneze ajutoarele acordate de respectarea principiilor statului de drept. Un document prezentat la Berlin, susţinut de Franţa, Malta, Spania, Cipru, Slovenia şi Grecia, prevede condiţionarea ajutorului european de evaluarea progreselor în materie de democraţie şi drepturile omului. UE oferă în prezent 1,8 euro pe cap de locuitor, anual, Egiptului, şapte euro Tunisiei şi 25 de euro R. Moldova. Riscul unei redistribuiri a fondurilor preocupă statele din Europa de Est. Preşedinţia ungară a UE deja şi-a exprimat nemulţumirea că a fost nevoită să renunţe la organizarea în luna mai a summit-ului Parteneriatului Estic.



12