Valeriana este cunoscută pentru calitățile sale sedative și capacitatea sa de a relaxa sistemul nervos central și grupele musculare netede. Planta este considerată un tratament valoros pentru insomnie, având o tradiție de sute de mii de ani.

Valeriana officinalis, numită popular odolean sau gura porumbelului, este o specie de plante erbacee perene din familia Valerianaceae. Genul cuprinde aproximativ 150 de specii, care sunt distribuite pe scară largă în zonele temperate ale lumii. Planta este originară din Europa și din nordul Asiei și crește spontan, în locurile umede, cu pământ afânat, pe marginile șanțurilor și râurilor din zonele de deal și de munte.

Pentru terapie, cantitățile recoltate din flora spontană nu sunt suficiente, motiv pentru care se cultivă pe suprafețe mari, inclusiv la noi în țară.

Este o plantă ierboasă, înaltă între 70 și 170 cm, cu florile de un roz palid, având un miros slab-dulceag, la fel ca și frunzele. Înflorește în perioada iunie - august. Rădăcina este puternică și bine dezvoltată, având și ea un miros specific: dulceag-înțepător și destul de neplăcut, ușor emetic. Rădăcina se recoltează la sfârșitul lui septembrie, începutul lui octombrie.

Peste 120 de componente chimice se găsesc în valeriană, fiind o plantă foarte complexă. Principalele substanțe active sunt: ulei volatil, acid izovalerianic și acid valerianic, alcaloizi (catinină, alfa-metil-pirilcetonă, valerianonă).

Învestită și cu însușiri magice de tradiția populară, în ultimele patru decenii i-au fost dedicate sute și sute de studii medicale, care au confirmat valeriana ca fiind unul dintre cele mai eficiente remedii naturale în tratarea tulburărilor emoționale, precum și a bolilor fizice asociate lor. Se poate folosi sub formă de pulbere sau infuzie combinată. Preparatele din rizom sub formă de ceai, tinctură sau extract uscat pot fi administrate intern și extern. În Evul Mediu, rădăcina era folosită nu numai ca un medicament, ci, de asemenea, ca un condiment și chiar ca un parfum.

Extractele din valeriană sunt cel mai frecvent utilizate pentru tulburările de somn, în special incapacitatea de a dormi (insomnie). Acestea sunt frecvent combinate cu hamei, balsam de lămâie sau alte plante aromatice, care provoacă, de asemenea, somnolență. Unii oameni care se află în perioada de renunțare la utilizarea de "somnifere" folosesc valeriana pentru a le induce somnul. Un studiu german efectuat, în 2001, pe pacienți de toate vârstele, care sufereau de diferite tipuri de tulburări de somn, a dovedit eficiența valerianei ca sedativ și somnifer.

Planta este, de asemenea, folosită în cazuri legate de anxietate și de stres psihologic, inclusiv în stări isterice, de excitabilitate, de teamă de boală (ipohondrie), de dureri de cap, de migrene, de stomac deranjat sau astm nervos. Un tratament cu valeriană s-a dovedit eficient și în afecțiuni precum: depresie, tremur ușor, epilepsie, deficit de atenție, tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție și sindromul de oboseală cronică. Substanțele active din valeriană intervin la nivelul creierului, pentru eliberarea unor substanțe (neurotransmițători) care induc stări de calm și relaxare. De asemenea, are efect sedativ, ajutând la diminuarea durerilor gastrice.

Cu ajutorul valerianei se pot trata în mod special tulburările cardiace care apar pe fond de stres și de anxietate. Un studiu efectuat în SUA a demonstrat că administrarea de valeriană diminuează rata bolilor cardiace, care apar pe fond de stres, în special a aritmiei și a ischemiei cardiace. De asemenea, administrarea valerianei a redus sentimentul subiectiv de stres.

Un studiu realizat în China arată că tratamentul cu valeriană a avut efecte benefice asupra pacienților supuși testului. Valeriana reduce semnificativ frecvența și intensitatea crizelor de angină pectorală, îmbunătățește activitatea inimii (acțiune pusă în evidență prin analizarea evoluției electrocardiogramelor celor tratați).

Valeriana este utilizată în Europa ca un antispastic, în special pentru crampe abdominale cauzate de nervozitate și pentru crampe uterine și menstruale și simptome asociate cu menopauza, inclusiv bufeuri și anxietate, potrivit site-ului webmd.com. Preparatele din plantă ajută la ameliorarea dismenoreei și pot fi benefice în migrenă și dureri reumatice. Valeriana poate fi, de asemenea, aplicată local ca tratament pentru crampe și alte tensiuni musculare.

Valeriană nu afectează capacitatea de conducere și nu produce efectul de mahmureală dimineața. Un ciclu de tratament nu trebuie să depășească trei luni, potrivit herbwisdom.com. Produsele pe bază de valeriană nu trebuie utilizate de către pacienții cu afecțiuni hepatice și nu sunt indicate în asociere cu medicamente care induc somnul.