Creditele populaţiei afectate de restanţe şi-au majorat ponderea, în primele nouă luni, cu aproape 2%, de la 6,38%, la 8,28% din soldul creditelor acordate pe acest segment, arătînd o tendinţă îngrijorătoare, a declarat directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză. \"Există bănci unde indicatorul este de două ori mai mare decît media pe sistem, dar sînt instituţii cu pondere mică. Au fost cazuri cînd restanţele veneau dintr-un singur produs, ceea ce arată un management al riscului extrem de defectuos\", a explicat Cinteză. Statistica BNR reflectă cu probleme creditele cu valoare de peste 20.000 de lei şi cu întîrzieri la plată mai mari de o zi, iar soldul principalului de plată al acestor împrumuturi însumează 6 miliarde de lei, în timp ce restanţele se ridică la 215 milioane lei. Potrivit estimărilor BNR, restanţele mai mari de 90 de zile s-ar putea plasa la 181 de milioane lei, nivel care, în opinia lui Cinteză, începe să fie îngrijorător. Directorul BNR a mai arătat că, în cazul deteriorării indicatorilor, banca centrală are la dispoziţie mai multe mecanisme de a ţine băncile în cerinţele de prudenţialitate. Astfel, BNR a limitat uneori creşterea creditării la unele instituţii de credit la 1% pe lună, a suspendat temporar creditarea persoanelor fizice, a cerut provizioane suplimentare sau a modificat normele de provizionare şi normele de clasificare a creditelor. \"Foarte frecvent sînt solicitări de majorare a capitalului. Nu tot ce vedeţi anunţat de acţionari sînt decizii din propria iniţiativă. Anul acesta au fost două solicitări verbale şi băncile respective au majorat capitalul\", a spus Cinteză. El a mai afirmat că băncile mamă din străinătate au reacţionat foarte rapid atunci cînd, prin autoritatea de supraveghere din ţara respectivă, BNR a solicitat transfer de lichiditate spre România.