Valoarea impozabilă a clădirilor deţinute de persoane fizice este condiţionată de racordarea la utilităţi: apă, energie electrică, căldură şi canalizare a clădirii. Dacă imobilul întruneşte cumulativ aceste condiţii, impozitul este mai mare decît pentru imobilele care nu au asigurate una sau mai multe dintre aceste condiţii. Un alt criteriu este cel referitor la zonă. Constanţa se împarte în patru zone în ceea ce priveşte impozitul pe clădiri: A, B, C şi D, potrivit încadrării urbanistice a municipiului. În zona A se află clădirile care sînt racordate la toate utilităţile. Nu acelaşi lucru se poate spune despre clădirile aflate în zona B, C sau D, cărora le lipsesc cel puţin una dintre facilităţi, ceea ce determină scăderea valorii de impunere. Conform spuselor directorului SPITVBL, Carmen Trentea, zonele oraşului pot fi delimitate relativ astfel: în zona A se încadrează clădirile aflate pe malul mării pînă la limita b-d Al. Lăpuşneanu. În zona B se află clădirile încadrate între bd. Al. Lăpuşneanu şi Aurel Vlaicu. În zona C se află imobilele din cartierul Palazu Mare, iar în zona D se încadrează cele din zona industrială. La impozitare se ţine cont şi de tipul de clădire şi, mai ales, de materialul din care aceasta a fost construită. “În cazul în care o persoană deţine o clădire construită din beton, are subsol, mansardă şi poate şi o clădire-anexă realizată din acelaşi material, avînd şi toate utilităţile cumulativ întrunite, în zona A, la calculul impozitului se va pleca de la suma de 797 lei. Această sumă reprezintă valoarea de impunere, care stă la baza calculării impozitului pe clădire“, a explicat Trentea. Ea a adăugat că în cazul în care un proprietar care şi-a construit recent o casă în zona A, dar nu este racordat la utilităţi, valoarea de impunere pentru această clădire va fi de 473 de lei, ceea ce va determina scăderea impozitului pentru casa respectivă. Un alt criteriu care se ia în considerare la calcularea impozitului este acela de rang al localităţii. Constanţa, Palazu Mare şi Mamaia sînt considerate, conform legii, de rang I. Aceste ranguri diferă, de asemenea, în funcţie de zonă. La calculul unui impozit pentru zona A, rangul cu care se înmulţeşte şi se ajustează valoarea impozabilă este de 2,5%, zona B - 2,4% şi zona C - 2,3%. De asemenea, pentru clădirile cu mai mult de trei niveluri şi opt apartamente, coeficientul de corecţie dat de rangul localităţii este diminuat cu 0,10%. Cu alte cuvinte, un apartament aflat într-un bloc cu patru niveluri în zona A nu va mai avea coeficientul de corecţie de 2,5%, ci de 2,4.

Cel mai mare impozit pe care îl poate plăti un proprietar de clădire în zona A, întrunind toate condiţiile, avînd o suprafaţă de 130 de mp, este de 336 lei. Pentru un apartament de două camere cu o suprafaţă de 50 de mp, în zona A (ex: în centrul oraşului), se va plăti un impozit de 115 lei, în zona B (ex: în Km 4-5), 92 de lei, iar pentru zona C (ex: Palazu Mare), 88 de lei. Ţinînd cont de aceleaşi exemple, pentru o casă situată în zona A, cu o suprafaţă de 130 de mp, un proprietar va plăti 336 lei, în zona B - 263 lei, iar în zona C - 260 de lei. “Trebuie să menţionăm că persoanele care au în proprietate clădiri cu o vechime de peste 50 de ani beneficiază de o reducere de 20% la impozit, iar pentru cele cu o vechime cuprinsă între 30 şi 50 de ani se aplică o reducere de 10%“, a mai spus Trentea. La calcularea impozitului pe terenul aflat în intravilan şi care are destinaţia de construit se ţine cont, de asemenea, de cele patru zone. Astfel, pentru 500 de mp de teren aflat în zona A se vor plăti 366 de lei, pentru zona B - 232 de lei , în zona C - 159 de lei, iar pentru zona D - 76 de lei.