Guvernul condus de Emil Boc va rămâne cu două teme în istoria postdecembristă a României: falimentul României şi performanţa de a avea trei decizii de neconstituţionalitate a tot atâtea acte normative prin care urmărea politizarea instituţiilor publice. Bucuroşi că, în sfârşit, au ajuns pe scaunele guvernării, democrat liberalii s-au grăbit să-şi hrănească cu bani publici acoliţii care i-au susţinut în campaniile electorale. Din nefericire pentru pedelişti, “eforturile” lor au fost zădărnicite de judecătorii Curţii Constituţionale. Astfel, Boc s-a văzut nevoit să revină la Legea 188/1999 privind statutul funcţionarului public, după ce a fost declarat repetent la drept constituţional. În aceste condiţii, în prezent, în toate instituţiile deconcentrate au loc mişcări de trupe şi schimbări de denumiri ale funcţiilor de conducere. Agenţia de Protecţie a Mediului (APM) Constanţa a fost prima instituţie care a ales în cele din urmă calea legalităţii. În urma deciziei Ministerului Mediului, denumirea funcţiei de director coordonator a fost schimbată cu director executiv. Fostul director coordonator, Senol Zevri, a fost trimis la plimbare pentru câteva zile, pentru ca apoi să revină pe noua funcţie. „Pentru a rămâne la conducerea APM am fost nevoit să renunţ la funcţia politică de secretar general al PDL Constanţa”, a declarat Zevri. În present, la fiecare din instituţiile deconcetrate se lucrează la schimbarea denumirilor funcţiilor de conducere. Un alt exemplu este Oficiul Regional pentru Protecţia Consumatorilor, unde funcţia de director coordonator se va schimba cu cea de comisar şef. Toată această politizare a instituţiilor publice a costat statul român milioane de lei, pentru că există o mulţime de cazuri la nivel naţional, în care foşii directori demişi pe criterii politice au câştigat în instanţă procesele cu statul român, care este acum obligat să plătească pentru ambiţiile politice. Un astfel de caz este cel al fostului director de la Inspectoratul Teritorial de Muncă, liberalul Eugen Bola, care a câştigat în instanţă procesul cu ITM, dar care nu se poate reîntoarce la conducerea instituţiei pentru că funcţia pe care o ocupa nu mai există. Bola va rămâne doar cu consolarea că statul, adică noi, îi va plăti salariul pe toate lunile cât el nu a mai ocupat funcţia. Cel mai hilar caz este cel al fostului director de la Apele Române, Ionel Manafu, care a stabilit un record naţional: s-a judecat cu absolut toate partidele, inclusiv cu cel din care face parte, PDL, pentru a-şi redobândi funcţia şi banii aferenţi acesteia.