Pornind de la celule prelevate din măduvă osoasă, sînge şi cordon ombilical, cercetătorii americani au reuşit să cultive în organismul unor cobai vase sangvine umane funcţionabile. Aşa-numitele celule progenitoare s-au unit pentru a forma vase sangvine funcţionabile, care s-au conectat la sistemul circulator al şoarecilor, a indicat echipa de cercetători de la Şcoala medicală Harvard şi Spitalul de Pediatrie din Boston. Celulele progenitoare sînt similare celulelor suşă, avînd capacitatea de a se transforma în tipuri diferite de ţesut adult.

Echipa de cercetători a utilizat celule imature, numite celule progenitoare, dezvoltate în condiţii speciale în laborator şi apoi implantate în organismul şoarecilor. După ce aceste celule au fost implantate, acestea s-au dezvoltat şi s-au diferenţiat într-o mică minge de vase sangvine sănătoase. Specialiştii au utilizat celule progenitoare endoteliale, care s-au dezvoltat în pereţi de vase sangvine şi celule progenitoare mezenchimale, care s-au dezvoltat în celule ce înconjoară pereţii şi oferă acestora stabilitate. Cel mai bine a funcţionat amestecul de celule din sînge adult şi oase sau cele prelevate din cordon ombilical. Cercetătorii speră să găsească o cale de a ajuta organismul să înlocuiască vasele sangvine blocate sau deteriorate, ce pot provoca, de exemplu, infarctul sau accidentul cerebral. Cercetătorii sînt interesaţi de o metodă de a accelera vascularizarea. Procesul durează aproximativ şapte zile şi se încearcă limitarea sa 24 - 48 de ore. În cazul unui ţesut ischemic, un ţesut pe moarte, cu cît se restabileşte fluxul sangvin mai repede, cu atît sînt mai multe şanse de supravieţuire.