Într-un sondaj organizat de comunităţile costiere din jurul Mării Negre, aproape 40% din cei intervievaţi au resimţit o lipsă a implicării Guvernelor din ţările riverane considerînd că aceasta este principala barieră în îmbunătăţirea stării mediului Mării Negre. Întrebaţi ce ar putea face individual pentru a proteja Marea Neagră, 26% au spus că ar semna o petiţie pentru a întări politicile Guvernului în protejarea Mării Negre. Peste 90% din toţi cei chestionaţi proveniţi din oraşele costiere şi din oraşele din jurul Mării Negre afirmă că starea

mării este o problemă importantă ce îi afectează personal. Mai mult de jumătate o consideră foarte importantă şi aprox. 80% ar fi pregătiţi să cotizeze pentru îmbunătăţirea mediului Mării Negre. “O treime din cei chestionaţi consideră Marea Neagră ca fiind fie complet moartă (14%), fie cea mai poluată mare din Europa (19%). Aproape jumătate din cei intervievaţi (46%) sînt de acord că a fost , iar numai 6% consideră că este mai curată ca înainte”, a declarat reprezentantul local din partea unei organizaţii nonguvernamentale, Laura Boicenco.

După 1990, oamenii de ştiinţă au afirmat că Marea Neagră arată acum primele semne de recuperare. În ciuda semnelor pozitive iniţiale, cercetătorii consideră ecosistemul foarte vulnerabil în faţa poluării, pescuitului excesiv şi a dezvoltării costiere necontrolate. La sfîrşitul lunii iulie au fost chestionaţi 400 de oameni din diferite oraşe costiere printre care: Soci, Novorossijsk şi Anapa din Rusia, Odessa şi Nikolaev în Ucraina, Varna în Bulgaria, Constanţa în România, Trabzon, Ordu şi Zonguldak în Turcia şi Batumi, Kobuleti, Poti, Grigoleti în Georgia. Sondajul iniţiat de Global Environment Facility - fondat de Black Sea Ecosystem Recovery Project s-a desfăşurat în parteneriat cu organizaţii nonguvernamentale din cele şase ţări cu ieşire la Marea Neagră. Directorul executiv la ONG Black Sea Network din Varna, Emma Gileva, a afirmat că principalul obiectiv al sondajului a fost găsirea unor mijloace de conştientizare a acţiunilor celei de a X-a ediţie a Zilei Internaţionale a Mării Negre care va fi marcată pe 31 octombrie. Subiecţii studiului consideră factorii cu cel mai mare impact asupra Mării Negre ca fiind poluarea provenită de la fabrici (21%), netratarea sistemelor de canalizare (13%), gunoiul (13%) şi supradezvoltarea zonelor costiere (12%). Numai 9% din cei chestionaţi consideră practicile de agricultură subdezvoltate ca avînd un impact negativ asupra Mării Negre. Cu toate acestea, Ivan Zavadsky, directorul programului UNDP/GEF Dunăre/Marea Neagră, a declarat că vechile practici de agricultură sînt principala ameninţare a ecosistemului Marea Neagră. Zavadsky consideră că Marea Neagră a fost salvată de la distrugere completă de abia la începutul anilor 1990 prin reduceri masive a fertilizatorilor datorate căderii economice în foste ţări comuniste de la malul Mării Negre şi a Dunării. În 2005, un raport asupra "Stării pescuitului şi a agriculturii mondiale" evidenţiază faptul că Marea Neagră este una dintre cele trei regiuni din lume unde rezervele de peşte au mare nevoie de regenerare. Încă din 1990, 21 din 26 de specii principale au fost declarate "pe cale de dispariţie comercială" din cauza pescuitului excesiv, a poluării şi a speciilor invadatoare. Majoritatea subiecţilor participanţi la sondaj consideră că protejare Mării Negre este o responsabilitate care ar trebui fi împărţită între guvernele naţionale (27%), municipalităţile costiere (26%) şi toate persoanele care locuiesc de-a lungul coastei (21%).