Covorul roşu nu este suficient pentru a defini atmosfera de dedicaţie pentru film, autorii şi protagoniştii săi şi ai putea crede, cu lejeritate, că un festival cu o lungă tradiţie precum Berlinala are prestigiu şi respectabilitate aproape academice pentru a impune standarde şi valori proprii chiar şi împotriva curentului sau mersului pieţei cinematografice. Numai că acest festival de film se doreşte a merge în pas cu transformările sau inovaţiile celei mai dinamice arte. Cea de-a 59-a ediţie a fost deschisă de o mega producţie germano-americană, selectată în competiţia oficială. Chiar dacă multe din filmele din competiţie nu îşi prea au locul într-un festival de film oferă însă oportunitatea de a alinia o serie de nume care atrag marele public. Lungmetrajul din deschidere, „The International\", semnat de regizorul german Tom Tykwer, a marcat debutul defilării vedetelor pe covorul roşu rulat în faţa Palatului Festivalului. Clive Owen a reuşit chiar să doboare recordul de anul trecut deţinut de George Clooney, referitor la timpul în care a reuşit să parcurgă cei circa 50 de metri de covor roşu, un semn al simpatiei şi aprecierii de care se bucură actorul britanic în Germania.

Berlinala a adus în atenţie şi unul din cele mai premiate filme ale momentului, o altă co-producţie germano-americană, „The Reader\", în regia lui Stephan Daldry, un film care are mari şanse să-i aducă actriţei britanice Kate Winslet premiul Oscar pentru rol principal, după ce aceasta a intrat în posesia unui Glob de Aur şi a distincţiilor acordate de sindicatele americane ale actorilor şi producătorilor. Filmul este ecranizarea romanului omonim, „Der Vorleser\" este titlul original în limba germană, de Bernhard Schlink şi prezenţa actorilor principali şi a regizorului în cadrul Berlinalei a avut şi o altă semnificaţie. La Berlin s-au aflat Kate Winslet şi Ralph Fiennes, tînăra speranţă germană David Kross şi Stephan Daldry. Seria de vedete aşteptate la Berlin continuă cu Demi Moore, Steve Buscemi sau Charlotte Rampling, Jeff Goldblum şi John Goodman. Între aceste nume cu sonoritate, actriţa româncă Anamaria Marinca şi-a dovedit talentul şi versatilitatea cu rolul Mira Arendt în filmul „Storm\", semnat de regizorul german Hans-Christian Schmid. Dacă vedetele menţionate anterior au doar o singură prezenţă în festival, Anamaria Marinca mai poate fi văzută şi în lungmetrajul „The Countess\", în regia lui Julie Delpy. În primul dintre filme, actriţa româncă joacă rolul unei bosniace confruntată cu trecutul său dureros din timpul războiului din fosta Iugoslavie, pe care îl dorea cît mai bine ascuns în amintire, în cadrul unui proces la Haga. O dovadă a talentului său de a reconstitui emoţii şi sentimente, altfel străine de ea, este şi faptul că nu ştia nici limba germană şi nici bosniacă înaintea filmărilor.

Este greu de crezut cum, în plină criză mondială, cea de-a 59-a ediţie a Berlinalei a recurs la un program dominat de drame puternice, în care toate mecanismele societăţii sînt puse sub semnul întrebării. Germania este una dintre cele mai afectate economii, dar evenimentele culturale încă nu au de suferit în privinţa spectatorilor, care mai abitir caută explicaţii sau o modalitate de a reflecta la mersul lucrurilor. Mentalitatea competitivităţii, corupţia şi coruptibilitatea, indiferenţa sau ignoranţa, compromisul politic sînt principalele tare arătate cu degetul. Popularitatea cinematografiei rezidă în faptul că majoritatea indivizilor au un sistem de raportare vizual la realitatea care îi înconjoară, iar divertismentul de televiziune, care presupune o atmosferă de artificialitate, nu mai păcăleşte spectatorul care are deja o experienţă de 40 de ani de programe dedicate micului ecran. Filmele prezentate pînă acum în Competiţie, „The International\", „The Reader\" sau „Storm sînt drame existenţiale centrate pe impactul societăţii în care trăieşte individul asupra sa. Pe un ton mai echilibrat şi mai intim, producţia iraniană „Darbareye Elly / About Elly\", în regia lui Asghar Farhadi, prin transformările personale prin care trec personajele în urma unei tragedii şi efectul pe care îl au asupra lor mentalitatea şi modul de viaţă restrictive, duce mai departe mesajul din spatele în selecţiei oficiale.