Cetăţenii cu drept de vot din Venezuela şi-au exprimat, duminică, opţiunile politice în scrutinul prezidenţial, candidaţi fiind actualul preşedinte naţionalist-populist Hugo Chavez şi candidatul opoziţiei unite Manuel Rosales. Campania electorală a încins spiritele opiniei publice, mai ales că în ultima zi, Hugo Chavez a afirmat că a fost dejucat un complot de asasinare a lui Manuel Rosales, în tentativa de a arunca ţara în haos. Omul de afaceri a respins însă aceste acuzaţii.

Actualul preşedinte nu s-a sfiit să îşi exprime încrederea că va fi ales, toate sondajele de opinie dîndu-l învingător, dar diferenţa dintre cei doi candidaţi s-a redus în ultimele săptămîni. Această încredere l-a determinat pe Hugo Chavez să anunţe că a doua zi după victorie va înfiinţa o comisie specială ca să reformeze Constituţia, conform cu idealurile revoluţiei iniţiate de el. În schimb, Manuel Rosales a afirmat că alegerile de duminică sînt de fapt o opţiune între democraţia reprezentată de el şi sistemul de tip cubanez, reprezentat de oponentul său.

Ambii candidaţi şi-au axat campania pe ajutorarea săracilor, prin cheltuieli publice sporite. Venezuela este un exportator major de petrol şi scumpirea preţului ţiţeiului în ultimii ani l-a ajutat pe preşedintele Chavez în redistribuirea veniturilor către săraci. Acesta a realizat naţionalizarea resurselor, o acţiune ce i-a costat milioane de dolari pe o serie de investitori importanţi din Statele Unite. Venezuela este, de fapt, cel mai mare exportator de petrol către Statele Unite.

Alegerea lui Hugo Chavez în funcţia de preşedinte în Venezuela a încurajat de-a lungul anilor alegerea unor lideri cu vederi pronunţat populiste de stînga în America de Sud. Numai în acest an, trei ţări latino-americane au ales preşedinţi cu un discurs cu accente anti-americane: Evo Morales în Bolivia, Daniel Ortega în Nicaragua şi Rafael Correa în Ecuador. Aceştia au relaţii foarte bune cu Hugo Chavez, precum şi cu liderul comunist al Cubei, Fidel Castro.