Plaja Modern din Constanţa a fost, în noaptea Învierii, principala destinaţie a credincioşilor ortodocşi constănţeni, câteva mii de persoane alegând să participe la slujba de Înviere organizată de Arhiepiscopia Tomisului la malul mării. Ca şi în ceilalţi ani, credincioşii s-au adunat în faţa altarului improvizat pe plajă cu mult înaintea începerii slujbei de Înviere, dornici să ocupe un loc cât mai în faţă, pentru a primi Lumina Sfântă direct de la lumânările preoţilor. Liturghia a fost oficiată de Înalt Prea Sfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului. La miezul nopţii, peste miile de credincioşi s-a aşternut liniştea, aceştia aşteptând, respectuoşi, sosirea Luminii Sfinte. Ca şi în anii trecuţi, IPS Teodosie a ajuns pe plaja Modern cu ajutorul unei şalupe, purtând cu el Lumina Învierii, adusă de la Ierusalim. Oamenii s-au înghesuit pentru a primi Lumina direct de la făcliile preoţilor şi IPS Teodosie. Cei mai puţini norocoşi au fost nevoiţi să se mulţumească cu Lumina transmisă de la cei de lângă altar. Lumina pe care o primesc enoriaşii în noaptea Învierii Mântuitorului este simbolul Învierii, al biruinţei vieţii asupra morţii şi a luminii lui Hristos asupra întunericului păcatului.

CIRCULAŢIE ÎNGREUNATĂ. Slujba de Înviere a reprezentat, pentru mulţi dintre credincioşi, un moment emoţionant. Cei mai mulţi dintre cei prezenţi s-au rugat pentru sănătatea lor şi a celor dragi, precum şi pentru un an mai bun.

„CRISTOS A ÎNVIAT DIN MORŢI CU MOARTEA PRE MOARTE CĂLCÂND ŞI CELOR DIN MORMINTE VIAŢĂ DĂRUINDU-LE!”

„Sunt foarte fericită că, la vârsta mea, am putut lua parte la slujba de Înviere, cea mai mare sărbătoare a creştinilor, mai ales că am fost externată din spital în urmă cu o săptămână”, a spus Steluţa Bejan, de 74 de ani. Deşi vremea a fost destul de răcoroasă, la slujba Învierii Domnului au fost prezenţi şi numeroşi copii, veniţi împreună cu părinţii. „Am venit să ascultăm preotul cântând. Cel mai mult îmi place să iau Lumină şi să o duc acasă”, a spus Ana Maria Cîrstea, de zece ani. Declaraţiile ei au fost imediat completate de Alin Pâslaru, de zece ani, care a ţinut să adauge că: „Este destul de greu să ajungem cu Lumina acasă, pentru că este întuneric pe scări, dar reuşim”. Pentru al doilea an consecutiv, Învierea Domnului a fost sărbătorită pe aceeaşi dată de credincioşii ortodocşi şi catolici.

SEMNIFICAŢIA JERTFIRII MIELULUI. Denumirea de Paşte a fost aplicată de primii creştini la comemorarea anuală a Cinei celei de Taină, care avea loc în seara de 13 Nisan (ziua a 13-a a lunii Nisan din calendarul evreiesc - prima lună din an, conform Torah) şi consta într-o masă rituală. În primele veacuri creştine, sărbătoarea s-a numit Paştele Crucii sau Paştele Învierii dar, cu timpul, înţelesul cuvântului Paşte s-a restrâns numai la Înviere. În cadrul sărbătorii Paştilor este prezentă şi jertfirea mielului, care îşi are originea în Paştele iudaic, care serbează eliberarea evreilor din robia egipteană. Pentru că refuzau să elibereze poporul evreu din robie, egiptenii au fost loviţi de mai multe molimi (lăcuste, apa transformată în sânge etc.). Pentru a nu fi loviţi de ultima dintre acestea (moartea primului născut), Moise i-a învăţat pe evrei să taie un miel, cu al cărui sânge să se ungă uşorii şi pragul de sus al casei. După moartea primului născut, faraonul Egiptului nu s-a mai împotrivit eliberării evreilor. Sacrificarea mielului pascal de către evrei a prefigurat jertfa Mântuitorului de pe Golgota, care a adus eliberarea omenirii din păcat. Sacrificiul mielului pascal a trecut şi la creştini, care în fiecare an, de Sfintele Paşte, jertfesc un miel.