Venitul lunar necesar unei persoane care doreşte să contracteze un credit pentru achiziţia unui apartament de 50 mp într-un oraş principal echivalează cu şase salarii medii, faţă de 4,8 salarii în 2003. "Salariul mediu a crescut din anul 2003 de la 130 euro la 210 euro, în timp ce preţul apartamentelor s-a majorat de la 400 de euro pe metru pătrat la 1.000 de euro pe metru pătrat", a declarat, ieri, Sergiu Oprescu, vicepreşedintele Alpha Bank la un seminar pe probleme imobiliare. El a adăugat că, pe măsură ce decalajul dintre preţurile construcţiilor noi şi salarii va creşte, numărul de solicitanţi eligibili de credite imobiliare sau ipotecare se va diminua, dacă Banca Naţională a României (BNR) va menţine actualele criterii de acordare a împrumuturilor de consum. Oprescu a arătat că, potrivit datelor existente, nivelul creditelor ipotecare acordate a ajuns, în primele şase luni, la 1,9 miliarde euro, în timp ce creditul de consum a fost de 7,6 miliarde de euro.

"Datele nu sînt tocmai reale dacă luăm în considerare că o parte din creditele de consum sînt cele pentru nevoi personale, care sînt garantate cu ipotecă. Dacă ţinem cont de acest aspect, valoarea creditelor ipotecare este de 3,1 miliarde de euro, iar cele de consum de 6,3 miliarde de euro", a spus Oprescu. Vicepreşedintele Alpha Bank a adăugat că ponderea creditelor ipotecare acordate în lei primul semestru s-a ridicat la 7-8%. Referitor la repartizarea geografică a creditelor ipotecare, Oprescu a arătat că 40% din împrumuturi au fost realizate pentru locuinţe din Bucureşti, restul ţării ocupînd 60% din total. Oprescu a avertizat că evoluţia creditelor ipotecare este superioară celei a depozitelor populaţiei. "În acest an, pentru prima dată, rata de creştere a creditelor ipotecare este superioară celei de majorare a depozitelor populaţiei, astfel că depozitele nu mai pot asigura acoperirea creditului, deci este necesară o sursă suplimentară de finanţare", a apreciat oficialul Alpha Bank. Decalajul dintre nivelul creditelor ipotecare şi depozite este de 2,5 miliarde de euro, astfel că doar 47% din împrumuturile populaţiei sînt acoperite de depozite. "Pentru a putea elimina acest neajuns, trebuie introdus procesul de securizare a creanţelor, care face parte din pachetul legislativ privind finanţarea creditelor ipotecare", a adăugat Oprescu. El a explicat însă că va fi foarte dificilă aplicarea acestui proces, întrucît pentru a avea eficienţă şi să-şi justifice costurile ridicate, tranzacţiile de securitizare trebuie să depăşească 500 milioane de euro.