Veniturile totale medii lunare ale unei gospodării s-au situat, în al doilea trimestru, în termeni nominali, la 2.338 lei, în timp ce cheltuielile s-au plasat la 2.056 lei, sumele alocate produselor alimentare şi băuturilor nealcoolice deţinînd cea mai mare pondere. Veniturile totale obţinute de o persoană au fost de 804 lei, iar cheltuielile de 707 lei, arată Institutul Naţional de Statistică (INS). Potrivit metodologiei INS, veniturile totale le includ atît pe cele băneşti, cît şi pe cele în natură. Astfel, veniturile băneşti au fost în medie de 1.986 lei lunar pe gospodărie (683 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 352 lei lunar pe gospodărie (121 lei pe persoană). Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri 52,3% din totalul fiecărei gospodării. La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, în trimestrul al doilea, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale în proporţie de 23,9%, veniturile din agricultură cu 3%, veniturile din activităţi neagricole independente cu 2,8% şi cele din proprietate şi din vînzări de active din patrimoniul gospodăriei cu 1,6%. Diferenţe de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat în funcţie de mediul de rezidenţă. Astfel, în aprilie-iunie, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 41,9% mai mari decît ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 14,8% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor. În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 63,9% din salarii, de 22% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentînd 8,5% din total. Principala sursă a veniturilor gospodăriilor în mediul rural a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 32,9% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (25,5% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurînd numai 7,4%, în creştere, însă, faţă de primul trimestru cu 3,6 puncte procentuale. O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor salariale (31,1%) şi celor din prestaţii sociale (27,6%). Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sînt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.). Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei. Unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum sînt determinate de mediul de rezidenţă. Astfel, în timp ce nivelul cheltuielilor totale de consum, medii lunare pe o gospodărie, este mai mare în urban faţă de rural cu 517 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 63 lei. Aceasta derivă din faptul că, în rural, 40,9% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii. În urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 18,2% din cheltuielile pentru consumul alimentar. Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul al doilea, în medie, 41,9% din consumul gospodăriilor (40,8% în trimestrul I 2009). O componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, este legată de locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei). În perioada aprilie-iunie, acesteia i s-a alocat din cheltuielile de consum 18,7%. Cea mai mare parte a cheltuielilor cu locuinţa (14,3%) a fost absorbită de consumul de utilităţi (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale şi alţi combustibili. Cheltuielile efectuate de gospodării pentru sănătate (4,5% din cheltuielile de consum) şi mai ales cele pentru educaţie (1%) au înregistrat un nivel scăzut, în special datorită faptului că satisfacerea acestor nevoi ale membrilor gospodăriilor se realizează în cea mai mare parte prin servicii publice de care aceştia beneficiază în cadrul sistemului asigurărilor sociale sau gratuit.