Potrivit unui studiu realizat de Institutul Naţional de Statistică (INS), o familie de români cu venituri reduse a cheltuit, anul trecut, pe tutun şi alcool, de 25 de ori mai mult decît pe educaţie şi de patru ori mai mult decît pentru servicii de sănătate. Practic, cheltuielile populaţiei au crescut rapid în ultimii ani, urmînd aceeaşi tendinţă ca şi veniturile. Conform unui studiu publicat de INS, o persoană a scos din buzunar, în medie, pentru consum, în 2005, cu 17,4% mai mulţi bani decît în 2004. Consumul sporit a reprezentat principalul motor al creşterii economice şi a impulsionat şi cifrele de afaceri ale societăţilor comerciale. Pe lîngă majorarea disponibilităţilor băneşti, un alt semnal pozitiv din economie este diminuarea ponderii cheltuielilor băneşti pentru alimentele consumate în totalul cheltuielilor pentru consum, ponderea fiind, anul trecut, de 36,7%. Pe categorii sociale însă, bunăstarea a fost împărţită în mod diferit. Cei mai mulţi bani, 1.633 de lei pe lună, i-au cheltuit în 2005, în medie, pentru consum, gospodăriile de patroni, iar cei mai puţini cele de agricultori - 416 lei. Gospodăriile de salariaţi au scos din buzunar, în medie, 1.010 lei. Diferenţe şi mai mari există între cheltuielile diferitelor segmente ale populaţiei.

INS împarte populaţia ţării, în funcţie de nivelul venitului, în zece segmente cu un număr egal de gospodării în fiecare. Astfel, românii cei mai săraci au scos din buzunar, pentru consum, în medie pe lună, în 2005, numai 82 de lei pe persoană. Prin comparaţie, în timp ce românii cu mulţi bani au cheltuit 622 de lei, de 7,6 ori mai mult. Diferenţa cea mai mică dintre o persoană din segmentul cel mai înstărit şi una din cel mai sărac este la cheltuielile pentru produse alimentare, de 4,2 ori. La produse nealimentare şi servicii, discrepanţa se adînceşte: de aprox. 10 ori, respectiv 13 ori mai mult. Interesant este faptul că românii cu venituri reduse cheltuie, în medie, mai mult decît cîştigă. Segmentul cel mai sărac cheltuie cu aprox. 18% mai mult decît nivelul veniturilor, şi deficitul s-a menţinut la acest nivel în ultimii ani. Cu toate acestea, atît nivelul venitului, cît şi cel al cheltuielilor a crescut semnificativ în ultimii ani. De remarcat este faptul că, deşi cu bani puţini, o gospodărie din segmentul cu cele mai mici venituri a cheltuit, anul trecut, de 25 de ori mai mult pe tutun şi alcool decît pe educaţie şi de 4 ori mai mult decît pentru servicii de sănătate. Discrepanţele mari dintre cheltuielile segmentelor de populaţie, efectuate în timp, au produs diferenţe uriaşe la înzestrarea gospodăriilor cu diverse bunuri de folosinţă îndelungată şi la folosirea anumitor servicii. De exemplu, numai 2,4% din românii aflaţi în segmentul cu venituri mici aveau, în 2005, un calculator în dotare, faţă de 49% la gospodăriile cu venituri mari. În acelaşi timp, numai 0,1% din gospodăriile cele mai sărace aveau conexiune la internet, comparativ cu 21,4% la familiile cele mai înstărite. Interesant este că peste 12% din gospodăriile din segmentul cel mai sărac nu aveau televizor şi că în 31,3% din gospodării era încă în funcţiune un televizor alb-negru.

Potrivit specialiştilor, aceste decalaje mari reprezintă o oportunitate pentru oamenii de afaceri în perioada următoare, întrucît pe măsură ce cresc veniturile populaţiei, tot mai mulţi români doresc să-şi doteze familiile cu bunurile pe care nu şi le-au permis pînă acum.