Strigătele aleșilor locali din România care doreau venituri mai mari, în funcție de responsabilitățile pe care le au, au fost auzite în sfârșit de Parlament. După ce ani buni au fost duși cu vorba, primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene au primit ceea ce au cerut mai mereu: o majorare substanțială a veniturilor. Astfel, Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, un proiect de lege prin care salariile primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de consilii judeţene au fost majorate cu 30%. Măsura este aplicată chiar de la 1 aprilie, potrivit unui amendament adăugat la proiectul de lege, susţinut atât de majoritatea parlamentară, cât şi de opoziţie. „Începând cu luna aprilie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază / indemnizaţiilor de care beneficiază personalul care ocupă funcţii de demnitate publică alese din cadrul organelor autorităţilor publice locale, respectiv primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene, se majorează cu 30% faţă de nivelul aflat în plată pentru luna martie 2017”, se arată în amendamentul adus proiectului de lege pentru aprobarea OUG nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017.

DE UNDE VOR VENI BANII PENTRU MAJORĂRILE SALARIALE ALE ALEȘILOR?

Evident, înaintea supunerii la vot a proiectului de lege, mulți s-au întrebat de unde se vor găsi bani pentru majorarea indemnizațiilor aleșilor locali. Pentru a liniști lucrurile, ministrul Muncii, deputatul PSD Lia Olguţa Vasilescu, a venit cu precizări. „Aceste majorări de indemnizații se fac din bugetele locale“, a afirmat ministrul. Demnitarul a punctat că amendamentul, care stipulează că majorarea cu 30% intră în vigoare la 1 aprilie, operează timp de două luni. „După aceea se aplică legea salarizării unitare, în care primarii vor intra pe alte grile de salarizare, mult mai mari decât sunt în prezent. Este cumva o reparație. Au crescut salariile în administrația publică, dar nu și indemnizațiile”, a subliniat Lia Olguța Vasilescu, la Parlament. Întrebată dacă se așteaptă ca acest proiect de lege să nu fie acceptat de președintele Klaus Iohannis, ministrul Muncii a răspuns: „Nu cred că are vreun motiv Iohannis să se opună la creșterea indemnizațiilor primarilor, cu atât mai mult cu cât a fost și dumnealui primar înainte să fie președinte. Chiar și așa, nu primarii și șefii de consilii județene vor fi cei care vor avea cel mai mare salariu din aparatul acestor instituții”.

LIBERALII VOR CA PRIMĂRIILE SĂ MAJOREZE TAXELE ȘI IMPOZITELE LOCALE

Pentru că majorarea indemnizațiilor pentru primari presupune alocarea de bani de la bugetul local, deputatul PNL Corneliu Olar a venit cu ideea ca primăriile să poată creşte taxele şi impozitele pentru a putea susține această majorare salarială. „Bugetul nu se axează numai pe banii veniţi de la centru. Bugetul local este constituit din venituri proprii, impozite, taxe locale şi alte venituri proprii. Se pot majora taxele printr-o hotărâre de consiliu. Printr-o hotărâre de consiliu pot lua banii, nu din investiţii, sunt bani din taxe şi impozite locale, extrabugetare”, a declarat deputatul PNL Corneliu Olar. În forma propusă de comisiile reunite şi adoptată de plenul Camerei Deputaţilor, iniţiativa legislativă aduce majorări salariale şi pentru personalul militar, poliţişti, funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil din apărare. Potrivit proiectului de lege, personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil din cadrul instituţiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, planificat să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, beneficiază pentru această perioadă de o majorare de 40% din salariul de bază / solda de funcţie / salariul de funcţie, acordată în conformitate cu prevederile legale în vigoare. De asemenea, se propune acordarea celei de-a doua tranşe de 50% din suma compensatorie corespunzătoare salariului de merit în plată în anul 2009, şi nu începând cu luna august 2017, personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, potrivit legii adoptate, marți, de Parlament și care merge la Iohannis spre promulgare.

CE SPUN EDILII DIN JUDEȚUL CONSTANȚA

Vestea că li s-au majorat indemnizațiile s-a răspândit cu repeziciune în rândul aleșilor locali. În județul Constanța, edilii au salutat inițiativa parlamentarilor, spunând că este o reparație față de ei și o normalitate, în condițiile în care au o răspundere uriașă. „E anormal ca, într-o primărie sau într-un consiliu județean, un director sau un șef de serviciu să câștige aproape dublu față de șeful instituției“, a spus președintele Consiliului Județean Constanța, Horia-Marius Țuțuianu. Pe de altă parte, primarul comunei Mihai Viteazu, Gheorghe Grameni, a afirmat că această majorare a indemnizației nu este suficientă. „De ce nu și o pensie specială? Spre exemplu, eu, după 20 de ani ca primar, nu voi beneficia de spor de vechime“, a punctat edilul.

PRIMARII VOR PENSII MAI MARI

Ideea de a acorda pensii mai mari aleșilor locali a fost discutată, recent, cu premierul Sorin Grindeanu la o întâlnire cu membrii Asociației Orașelor din România. Primarii au motivat că cei aleşi în această funcţie renunţă la banii pe care i-ar putea câştiga din afaceri. În plus, edilii spun că ei şi familiile lor sunt în permanenţă ameninţați de diverși cetăţeni care nu sunt de acord cu deciziile administrative. Propunerea, susţinută fără excepţie de toţi primarii prezenţi la întâlnirea Asociaţiei Oraşelor din România, are la bază ideea unei compensări pentru interdicțiile pe care un edil ales le are pe perioada exercitării mandatului. Primarii sunt deranjaţi de faptul că, şi după cinci mandate, pensia lor este mai mică decât cea a poliţiştilor, care au dreptul să se pensioneze mai repede. „Eu cred că trebuie să avem o compensare pentru responsabilitatea pe care o purtăm, pentru riscurile pe care le avem în exercitarea mandatului atunci când ne supunem propria persoană sau familie în fața tuturor celor pe care îi reprezentăm sau care nu sunt reprezentaţi de noi“, a spus unul dintre primari, prezent la întâlnirea Asociaţiei Oraşelor din România.