Guvernul a reuşit performanţa de a nega dreptul la viaţă, la viitor, a milioane de români. Codul Muncii, care ar trebui să legifereze domeniul Muncii în România, a devenit, pentru guvernanţi, doar o modalitate de a-şi plăti poliţele către cei care i-au susţinut, sau care îi vor susţine pe viitor, fără să se ţină cont, în realizarea acestuia, de modul în care zecile de prevederi trecute pe hârtie din confortul biroului îi vor afecta pe milioanele de angajaţi români. Asumarea răspunderii Guvernului în Parlament pe Codul Muncii a început să se transforme din posibilitate în certitudine, după ce premierul a anunţat că liderii Coaliţiei au propus Executivului această măsură. Emil Boc a precizat că va avea discuţii pe tema Codului Muncii cu fiecare grup parlamentar din coaliţie în perioada următoare. Salariaţii români îşi pot lua „Adio!”, însă, de la drepturile pe care le au în prezent şi de la siguranţa zilei de mâine la locul de muncă, în condiţiile în care şeful Executivului a declarat că „va ţine cont de amendamentele parlamentarilor în cadrul procedurii de asumare a răspunderii Guvernului pe Codul Muncii”, ceea ce dovedeşte că asumarea este un lucru sigur. Potrivit modificărilor aduse de guvernanţi Codului Muncii, salariaţii români se vor transforma în angajaţi pe perioadă de probă (care a crescut la 90 de zile). Având în vedere faptul că relaţiile de muncă cu angajaţii „de probă” se pot încheia doar pe baza unui acord verbal, fără să fie nevoie de preaviz, este destul de uşor de imaginat ce va însemna acest lucru pentru muncitorii români.

MUNCA LA GRI, ÎNCURAJATĂ. Mai mult, noul Cod al Muncii dă dreptul angajatorilor să-şi concedieze salariaţii fără a mai exista un motiv temeinic, ceea ce va duce la creşterea concedierilor abuzive, fără, însă, ca acestea să poată fi contestate în instanţă. Practic, angajaţii nu vor mai avea drepturi, ei fiind la cheremul angajaţilor. În ceea ce priveşte măsurile luate împotriva combaterii muncii la negru, acestea sunt complet inutile, în condiţiile în care, noul Cod încurajează munca la gri. Mai exact, actul normativ prevede posibilitatea ca un angajator să efectueze concedieri colective, pentru ca, a doua zi, să angajeze exact acelaşi număr de persoane pe exact aceleaşi posturi. Ce angajat va mai avea curajul să apeleze la sindicat ştiind că legea îi oferă posibilitatea patronului să-l dea afară pentru că s-a plâns de salariul prea mic sau de programul de muncă inuman? Câţi sindicaliştii vor mai participa la greve ştiind că a doua zi se vor trezi pe lista disponibilizărilor colective? Răspunsul e simplu: niciunul. Liderii UDMR şi-au declarat deja sprijinul în ceea ce priveşte asumarea răspunderii Guvernului pe Codul Muncii. „UDMR este de acord cu asumarea răspunderii. Dacă se merge pe filiera normală, către sfârşitul anului, după calendar şi după cum lucrează Parlamentul, mai repede de septembrie-octombrie nu am putea avea Codul Muncii. Suntem legaţi de anumite chestiuni, angajamente la Comisia Europeană şi trebuie să fim în termen”, a declarat liderul senatorilor UDMR, Fekete-Szabo Andras Levente, explicând totodată şi graba Executivului de a avea un nou Cod al Muncii, chiar dacă acesta nu este necesar.

ASUMAREA, UN NOU ACT IRESPONSABIL AL GUVERNULUI. La rândul său, liderul UNPR Marian Sârbu a declarat că formaţiunea pe care o reprezintă este de acord cu angajarea răspunderii pe Codul Muncii dacă sunt păstrate garanţiile legate de contractele colective la toate nivelurile, contractul individual pe durată nedeterminată şi dacă există acceptul sindicatelor. „Dacă în final textul va prevedea această garanţie legată de contractele colective la toate nivelurile şi la păstrarea contractului individual de muncă pe perioadă nedeterminată ca regulă atunci textul poate fi asumat”, a spus Sârbu. Liderul PSD Victor Ponta a declarat, luni, că Uniunea Social Liberală (USL) va decide depunerea unei moţiuni de cenzură ca urmare a angajării răspunderii Guvernului pe modificările la Codul Muncii după ce, în prealabil, va discuta cu patronatele şi sindicatele. Ponta a acuzat totodată că premierul Boc nu ştie care sunt aceste modificări. „Vrem să discutăm mâine (astăzi - n.r.) cu patronatele şi sindicatele. Emil Boc nu ştie pe ce îşi angajează răspunderea. Noi vrem să fim serioşi. Nu ştim încă pe ce să depunem moţiune (de cenzură - n.r.). Faptul că primul-ministru este incompetent nu scuză un gest la fel de incompetent din partea noastră”, a spus Ponta. Din punctul de vedere al sindicaliştilor, adoptarea în forma actuală a Codului Muncii reprezintă întoarcerea la sclavagism. Preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Simion Hăncescu, a declarat că prin intenţia privind asumarea răspunderii pe Codul Muncii, Guvernul demonstrează din nou că este iresponsabil. „Având în vedere importanţa Codului Muncii - care este o adevărată Constituţie a Muncii -, asumarea răspunderii ar fi o nouă greşeală mare a cabinetului Boc. În aceste condiţii, Parlamentul ar trebui dizolvat, pentru că are rol pur decorativ”, a mai spus Hăncescu.

PROTESTE RELUATE. Uniunea Sindicatelor Îmbunătăţiri Funciare (USIF) continuă protestele, prin pichetarea, de marţi, a sediului Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), sindicaliştii fiind nemulţumiţi de intenţia de modificare a Codului Muncii şi blocarea finanţării ANIF. La acţiune vor participa zilnic aproximativ 100 de salariaţi, nemulţumiţi de intenţia de modificare a Codului Muncii, de blocarea totală a finanţării activităţii Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare (ANIF), prin Legea 281/2010 care abrogă Normele metodologice privind alocarea şi acordarea subvenţiei de la bugetul de stat pentru acoperirea unor categorii de cheltuieli necesare desfăşurării activităţii de îmbunătăţiri funciare. O altă solicitare a USIF este acordarea drepturilor salariale. Aproximativ 100 de sindicalişti de la Uniunea Sindicatelor din Îmbunătăţiri Funciare au pichetat, pe 24 ianuarie, sediul Ministerului Agriculturii. Iniţial sindicaliştii ameninţau că vor picheta zilnic sediul MADR.