SPERANŢĂ PENTRU VIAŢA PRIVATĂ Curtea Supremă americană a decis că verificarea telefoanelor mobile de către poliţişti este, în general, neconstituţională, în lipsa unui mandat în acest sens emis de justiţie, în cadrul unei arestări neprevăzute, deoarece afectează în mod excesiv viaţa privată. Cei nouă judecători, care în cursul audierii păreau împărţiţi între necesitatea demascării unui suspect şi protecţia vieţii private, au decis în unanimitate în favoarea a doi americani ce au fost găsiţi vinovaţi de comiterea unor infracţiuni grave cu ajutorul unor elemente compromiţătoare de pe telefoanele lor mobile. ”Telefoanele mobile sunt diferite, atât calitativ, cât şi cantitativ, de celelalte obiecte pe care o persoană arestată le poate avea asupra ei. Telefoanele celulare moderne au o capacitate de stocare imensă şi există în joc mult mai multe interese private în privinţa datelor electronice”, a scris preşedintele Înaltei Curţi, John Roberts, în decizia unanimă.

Potrivit acestei lecturi moderne a Constituţiei, Curtea Supremă a apreciat că verificarea telefoanelor mobile implică, în esenţă, mai multe interese referitoare la viaţa privată a unui individ decât o scurtă percheziţie corporală şi necesită, ca atare, un mandat prealabil emis de justiţie. ”Telefoanele mobile pot stoca milioane de pagini de text, mii de imagini şi sute de înregistrări video. Iar percheziţia se poate extinde dincolo de documentele şi efectele din imediata apropiere a persoanei arestate, existând posibilitatea consultării datelor stocate pe un server aflat la distanţă”, şi-au exprimat îngrijorarea judecătorii.

PRECEDENTE PERICULOASE Cazul nu este deloc banal, având în vedere că peste 90% dintre americani deţin un telefon mobil şi aproximativ 12 milioane de arestări au loc anual în ţară, adesea dintr-un motiv minor. În primul caz, un student californian, David Riley, a fost arestat în 2009, în apropiere de San Diego, deoarece numerele de înmatriculare ale mașinii sale nu erau conforme. Verificarea telefonului său mobil a permis stabilirea unei legături între acesta şi activităţile unui grup infracţional organizat. Tânărul a fost condamnat la 15 ani de închisoare. Curtea Supremă a anulat această pedeapsă şi a trimis cazul la Curtea de Apel din San Francisco. În al doilea caz, Brima Wurie a fost găsit vinovat de deţinere şi distribuire de cocaină, în apropiere de Boston, cu ajutorul datelor din telefoanele sale mobile. O parte a pedepsei a fost anulată în apel, deoarece a fost stabilită în urma unei percheziţii neconstituţionale, o decizie confirmată de către Înalta Curte.

JUSTIŢIA NU SE NEGOCIAZĂ Unde-i lege nu-i tocmeală şi Google a anunţat ieri că a început să elimine din rezultatele căutărilor online, la cererea unor persoane din UE, link-uri către pagini care conţin informaţii sensibile despre acestea, în linie cu o decizie din luna mai a Curţii Europeane de Justiţie (CIJ). Instanţa a decis că utilizatorii europeni pot cere Google şi altor motoare de căutare pe internet să şteargă din rezultatele căutărilor online, în anumite circumstanţe, unele link-uri către ştiri, decizii judecătoreşti şi alte documente care conţin informaţii inadecvate, irelevante sau care încalcă dreptul la viaţă privată.

Inginerii Google au finalizat, pe parcursul nopţii de miercuri spre joi, unele schimbări la infrastructura tehnică, pentru a putea aplica hotărârea CIJ, iar compania a trimis, ieri, primele e-mailuri prin care confirmă unor persoane că a eliminat din rezultate informaţiile reclamate. Google a procesat până în prezent doar un număr restrâns dintre cererile primite iniţial. Compania a anunţat în urmă cu circa o lună că a primit peste 41.000 de cereri pentru ştergerea de link-uri. Google a creat un site special şi o comisie de experţi în internet pentru a ajuta compania să decidă asupra cererilor cetăţenilor europeni care vor ca Google să şteargă din rezultatele căutărilor link-uri către pagini care conţin informaţii sensibile.

Site-ul special al Google permite unei persoane rezidente în Europa să transmită adrese web pe care le vrea eliminate din căutările online după numele său. Persoanele trebuie să-şi prezinte şi numele, adresele de e-mail, să furnizeze o poză pentru identificare, să explice în ce mod pagina web respectivă are legătură cu ei şi de ce este irelevantă, depăşită sau inadecvată. Link-urile vor fi eliminate doar pentru rezultatele căutărilor iniţiate din UE. Compania americană a anunţat că va analiza fiecare cerere, inclusiv dacă există interes public pentru link-ul care va fi eliminat din căutări, cum ar fi informaţiile despre scheme de înşelăciune, malpraxis profesional, condamnări penale sau comportament al angajaţilor publici.