Masteratul este Cenuşăreasa învăţămîntului superior românesc, dar experienţele pozitive recente ale universităţilor care au pregătit astfel de programe pentru 2008-2009 şi ale Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţămîntul Superior (ARACIS) ar putea îmbunătăţi situaţia, potrivit unui raport al Asociaţiei Universitare Europene (EAU) care a monitorizat, pe durata anului universitar 2007-2008, activitatea ARACIS, concuziile fiind prezentate, ieri, într-o conferinţă de presă. Una dintre problemele sesizate de evaluatorii EAU în învăţămîntul superior românesc vizează programele de masterat. Prima serie de noi programe de masterat (al doilea ciclu Bologna) la universităţile din România va începe din toamna anului 2008 pentru prima generaţie de studenţi care au absolvit noile programe de licenţă pe o perioadă de trei ani. Numai programele acreditate de masterat vor avea dreptul să funcţioneze, iar ARACIS a lucrat în strînsă legătură cu universităţile în acest sens. Comisia de evaluare a aflat că multe universităţi au fost la început destul de reticente în ceea ce priveşte desfăşurarea unui exerciţiu de autoevaluare referitor la programele lor de masterat şi a existat o discuţie politică dacă programele sub nivelul de licenţă să fie sau să nu fie supuse acreditării ori evaluării, însă universităţile care au fost supuse evaluărilor au fost mulţumite cu ceea ce au dobîndit. În opinia Comisiei de evaluare, problema imediată la nivel de masterat pentru învăţămîntul superior românesc pare a fi lipsa de pregătire a sistemului în general în furnizarea de programe noi şi potrivite din al doilea ciclu pentru studenţii care vor absolvi în anii următori programele de licenţă Bologna. Această situaţie include întîrzierile Ministerului Educaţiei în a elabora reglementările referitoare la al doilea ciclu şi o listă oficială de specializări - pe care comisia le afirmă ca realitate nu ca declamaţie de valoare asupra necesităţii sau eficacităţii - ritmul lent al multor universităţi de a propune şi realiza programe de masterat pentru potenţialii studenţi şi trecerea acestora spre o etapă în care sunt pregătite pentru a fi supuse acreditării, lipsa de dialog a universităţilor în acest proces de planificare cu angajatorii şi alţi factori interesaţi relevanţi, şi presiunea viitoare asupra ARACIS de a se asigura că procesul de acreditare poate într-adevăr, dacă este cazul, să se desfăşoare în cel mai scurt timp disponibil. Potrivit raportului, programul de masterat este legat din multe puncte de vedere de sistemul de finanţare a cercetării şi de doctorat, şi este important ca aceste elemente diferite să rămînă coerente. Preşedintele ARACIS, Ioan Curtu, a declarat că din cele 1.800 de dosare pentru acreditarea studiilor de master depuse de instituţiile de învăţămînt superior, au fost respinse 165. Există cazuri în care la master au fost acceptaţi 300 sau 400 de studenţi deşi, pentru a păstra exigenţele, facultăţile pot accepta maximum 50 de studenţi. „Reprezentanţii studenţilor întîlniţi în timpul vizitelor comisiei EUA au oferit analize clare ale provocărilor actuale ale rolului studenţilor în asigurarea calităţii din învăţămîntul superior românesc. Acestea includ: nevoia instituţiilor de a se concentra pe identificarea şi abordarea internă a aspectelor şi problemelor legate de calitate, decît pe concentrarea asupra aspectelor legate de asigurarea externă a calităţii; nevoia ca instrumentele îmbunătăţite să identifice opiniile şi percepţiile studenţilor; dificultăţile care rezultă din niveluri scăzute ale participării studenţilor la mecanismele de feedback; nevoia de a stimula mai mulţi profesori să implice studenţii în asigurarea internă a calităţii şi să ofere feedback studenţilor; nevoia ca facultăţile care organizează mecanisme de feedback ale studenţilor să publice rezultatele acestora astfel încît atît studenţii, cît şi profesorii să poată vedea rezultatele eforturilor lor”, potrivit raportului prezentat luni.