Sute de credincioşi din Cumpăna, dar şi din împrejurimi, s-au bucurat, luni seară, de venirea raclei cu veşmintele Sfintei Cuvioase Parascheva tocmai de la Mitropolia Iaşului, la biserica din localitate care poartă acelaşi hram. Veşmintele preţioase au fost aduse de la sute kilometri depărtare de primarul comunei Cumpăna, ec. Mariana Gîju, preotul paroh al Bisericii Sfînta Paraschiva din Cumpăna, Ion Soare, şi de 50 de enoriaşi din comună care au însoţit racla. Ei au fost aşteptaţi de Înalt Prea Sfinţia Sa Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, alături de enoriaşi şi ceilalţi preoţi ai bisericilor din localitate. Mariana Gîju a povestit că autocarul care a purtat veşmintele sfinte a plecat din Iaşi de la ora 11.00, iar după aprox. zece ore de mers a ajuns la locul de destinaţie, însă drumul a meritat pentru că „de cinci ani se încearcă aducerea veşmintelor sfinte localnicilor din Cumpăna”. „A venit rîndul bisericii noastre să avem, înainte de sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva, veşmintele”, a declarat Mariana Gîju. Veşmintele urmează să fie puse într-un baldachin, însă Giju spune că, deocamdată, pînă la 14 octombrie, cînd se sărbătoreşte Sfînta Cuvioasă Parascheva, vor rămîne în racla cu care au fost aduse. Arhiepiscopul Tomisului a vorbit despre viaţa Sfintei Parascheva şi încercările prin care a trecut. „Sfînta Parascheva n-a trăit decît 26 de ani, dar în acei ani a adunat în sufletul şi trupul ei atît de multă sfinţenie încît a devenit maică a virtuţilor. În anii trăiţi n-a ştiu decît să se roage, să postească şi să verse lacrimi”, a declarat Înalt Presfinţitul.

Creştinii o sărbătoresc în fiecare an, la 14 octombrie, pe Sfînta Cuvioasă Parascheva. De 350 de ani, moaştele ei se găsesc la Iaşi. Ea este cunoscută în popor şi sub numele de \"Sfînta Vineri\" sau \"Vinerea Mare\". Cuvioasa Parascheva a trăit în prima jumătate a veacului al XI - lea şi s-a născut în Epivat (azi Boiados), în Tracia, pe ţărmul Mării Marmara. Deşi viaţa sa a fost marcată doar de bunătate, Sfînta Cuvioasă Parascheva a fost îngropată ca o străină, nimeni neştiind cine era. Dar Dumnezeu, voind să o proslăveasca, a descoperit cine era acea străină. Povestea începe cu un marinar care a murit pe o corabie şi al cărui trup a fost aruncat în mare. Valurile l-au aruncat la ţărm, iar un sihastru care trăia în zonă a rugat nişte creştini să-l îngroape după rînduiala creştinească. Săpînd ei groapa, \"aflară trupul Prea Cuvioasei Parascheva neputred şi plin de mireasmă\", dar nefiind miraţi de descoperire, au pus alături de ea şi trupul corăbierului. În noaptea următoare, unuia din creştinii care săpaseră groapa, pe nume Gheorghe, i s-a arătat în vis o împărăteasă, şezînd pe un scaun luminat şi înconjurată de îngeri. Unul dintre îngeri îl mustra pe Gheorghe pentru că n-a scos din groapă trupul Sfintei Cuvioase, iar împărăteasa, însăşi Cuvioasa Parascheva, i-a poruncit să ia degraba trupul ei şi să-l aşeze undeva la loc de cinste.