Cercetările arheologice pe tronsonul Cernavodă-Medgidia al Autostrăzii A2, care au ca scop eliberarea de sarcină arheologică a cinci kilometri, vor continua şi anul acesta, dacă se rezolvă toate problemele cu regimul juridic al terenurilor şi vor exista fondurile financiare necesare. În 2010, timp de patru luni, începând din luna mai, specialiştii Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din cadrul Academiei Române, sub coordonarea directorului Centrului de Tracologie, prof. univ. dr. Cristian Schuster, au scos la iveală importante vestigii din preistorie şi Evul Mediu Timpuriu. Arheologii au cercetat „Valul mic de pământ” şi şanţul adiacent, fortificaţie ce traversează Dobrogea de la Cernavodă până la Constanţa. „Chiar dacă nu se ştie exact cine a ridicat valul şi a săpat şanţul, conform unor surse scrise medieval timpurii, coroborate cu informaţii din teren, se pare că fortificaţia se datorează activităţii unei populaţii post-romane, posibil bulgarii”, a specificat responsabilul ştiinţific al săpăturilor, prof. univ. dr. Cristian Schuster.

Totodată, investigaţia preventivă a impus săparea a trei tumuli (movile funerare). Tumulul nr. 3 a adăpostit 15 morminte, dintre care un interes deosebit a stârnit mormântul triplu, în care au fost găsite trei schelete, două de adulţi şi unul de copil. În tumulul nr. 6 au fost găsite mai multe complexe, multe dintre ele morminte, cercetat fiind un mormânt acoperit cu bârne. În aceste gropi funerare au fost identificate, pe lângă amenajări din bolovani de calcar, resturi organice, bârne, scoarţă de copac şi aşternut vegetal. Inventarele funerare au fost modeste, din unele morminte fiind recuperate vase din lut ars de dimensiuni mici şi mijlocii, piese din os şi din piatră cioplită. „Fiecare din movile a avut un mormânt principal, ulterior în tumul fiind depuşi şi alţi decedaţi. Scheletele au fost culcate pe o parte, în poziţie chircită, imitând astfel poziţia fătului înainte de a se naşte. Dealtfel şi movila, prin formă, este o copie a abdomenului femeii gravide”, a subliniat prof. univ. dr. Cristian Schuster.

Analiza antropologică a scheletelor a relevat că în tumuli au fost înmormântaţi atât bărbaţi, cât şi femei, cei mai mulţi dintre decedaţi fiind adulţi. Doar unul singur avea o vârstă destul de înaintată, în jur de 60 de ani, lucru surprinzător pentru specialişti. „Este cunoscut că în preistorie, şi mormintele cercetate la Medgidia aparţin tocmai acestei secvenţe din istoria umanităţii, mai exact epocii bronzului - acum 5000-4500 de ani, rata mortalităţii era mare, iar media de vârstă era redusă, în jur de 30-45 de ani. Populaţia care a ridicat movilele a fost una nomadă, venind din arealul de la nord de Marea Neagră (sudul Rusiei, Ucraina), traversând Republica Moldova, ajungând pe teritoriul României, dar şi în Bulgaria şi de-a lungul Dunării, până în Serbia, chiar şi în Ungaria”, a conchis prof. Schuster.