Ministerul Justiției (MJ) a publicat miercuri pe site Ordonanța de Urgență pentru modificarea și completarea Codului Penal și a Codului de Procedură penală și Ordonanța de Urgență pentru grațierea unor pedepse. Reprezentanții MJ spun că cele două documente au fost transmise tuturor instituțiilor cu atribuții în domeniu, pentru avizare sau transmiterea de puncte de vedere, urmând ca după parcurgerea acestei etape să fie supuse aprobării Executivului. Proiectul de ordonanță de urgență privind grațierea unor pedepse prevede că se grațiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la cinci ani inclusiv, precum și pedepsele cu amendă aplicate de instanța de judecată. Conform sursei citate, de grațiere nu beneficiază recidiviștii și cei care au comis o serie de infracțiuni prevăzute de Codul penal sau de legi speciale, enumerate în proiect.

Al doilea articol prevede că se grațiază în parte, cu reducerea la jumătate, pedepsele cu închisoare aplicate persoanelor care au împlinit vârsta de 60 de ani, femeilor însărcinate sau persoanelor care au în întreținere minori cu vârsta de până la cinci ani. De reducerea la jumătate a pedepselor sau, după caz, de anularea restului de pedeapsă neexecutat ar urma să beneficieze și persoanele care, conform unei expertize medico-legale, sunt diagnosticate cu boli incurabile în faze terminale. În al treilea articol se menționează că prevederile primelor două nu se aplică celor condamnați pentru infracțiuni săvârșite în stare de recidivă și celor care sunt recidiviști prin condamnări anterioare, sau celor care au comis o serie de infracţiuni prevăzute de Codul penal sau de legi speciale, enumerate în proiect. Între acestea se numără infracțiunile de omor, de vătămare corporală, loviri cauzatoare de moarte, violoare de domiciliu, corupție sexuală, incest, înșelăciune, lipsire de libertate, trafic de stupefiante și altele.

Pe de altă parte, proiectul de ordonanţă de urgenţă privind modificarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală prevede dezincriminarea abuzului în serviciu sub 200.000 lei. În plus, denunţul se poate face la cel mult şase luni de la comiterea faptelor. Astfel, dacă paguba este mai mică de 200.000 de lei nu se consideră a fi abuz în serviciu. Mai mult, pedepasa maximă pe care o riscă orice persoană care săvârşeşte acesta infracţiune se reduce de la şapte la trei ani."Fapta funcţionarului public care, în exercitarea serviciului, nu îndeplineşte un act sau îndeplineşte un act contrar legii şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 lei unei persoane fizice sau unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă",arată articolul modificat.

Într-un comunicat de presă remis de MJ se arată că "supra-aglomerarea penitenciarelor și condițiile inumane de detenție sunt o problemă majoră a României. Lipsa unor măsuri imediate, dar și a unui plan pe termen mediu, conduce deja la plata unor despăgubiri considerabile către persoanele condamnate, despăgubiri impuse prin decizii ale Curții Europene, dar și la o foarte posibilă emitere a unei Decizii Pilot. Totodată, reamintim că deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii, iar nepunerea lor în aplicare conduce la lipsa de previzibilitate și calitate a normelor penale aflate în vigoare".

Parchetul General susține că promovarea unor acte de clemență de genul grațierii și amnistiei, în condiții de netransparență și fără o consultare a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), ar fi de natură să demonstreze lipsa de voință și slăbiciunea autorităților statului în fața criminalității", declară Parchetul General.

Șefa Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Laura Codruța Kovesi, a declarat că se îndoiește de buna-credință a ministrului Justiției în ceea ce privește acest demers. "Practica judiciară, cel puțin cea după decizia Curții Constituționale privind abuzul în serviciu, este o practică unitară. (...) Este foarte clară și motivarea Curții Constituționale, nu văd ce ar trebui clarificat. Dar, dacă este așa, pentru că în acest moment eu mă îndoiesc de buna-credință, cel puțin a ministrului de Justiție, care a promis că astfel de proiecte vor fi discutate înainte și nu după (...), mă îndoiesc că este de bună-credință", a afirmat Kovesi.

Judecătoarea Cristina Tarcea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, a declarat că Guvernul ar trebui să țină cont de avizul CSM în cazul celor două ordonanțe privind grațierea și modificarea codurilor. "Este un aviz consultativ al CSM-ului.CSM-ul fiind alcătuit totuși din juriști, acest aviz consultativ înseamnă un aviz de specialitate.(...) Mi se pare normal să se țină cont de părerea specialiștilor, este un aviz consultativ dar este un aviz dat de oameni cu specialitate în drept. Mă îndoiesc că în ședința de Guvern foarte mulți miniștri sunt absolvenți ai dreptului", a spus președintele instanței supreme, la sediul CSM, după ședința de plen.