Boboteaza sau botezul Mântuitorului Iisus Hristos marchează sfârşitul ciclului de sărbători dedicate Crăciunului şi Anului Nou. Atât de Bobotează, pe 6 ianuarie, cât și în ajunul sărbătorii, se sfințesc toate apele, iar credincioșii merg la biserică pentru a lua apă sfinţită, despre care se crede că ajută la tămăduirea sufletului şi la purificare. Apa sfințită se bea de credincioși pe nemâncate până la odovania praznicului, care are loc la 14 ianuarie și marchează sfârșitul sărbătorii. Despre aghiasmă unii cred că este bună de leac. De obicei, bătrânii spun că sunt suficiente câteva picături pentru a vindeca deochiul la copii, crizele de nervi, patima alcoolului sau chiar sterilitatea. Aghiasma este păstrată tot anul într-un mic vas lângă icoană şi se spune că nu se alterează în timp. Dacă totuşi devine vâscoasă sau capătă gust neplăcut, tradiţia spune că o persoană din casă a comis un mare păcat sau că asupra casei a fost aruncat un blestem pe care numai preotul îl poate desface. Totodată, în Ajunul Bobotezei, pe 5 ianuarie, preotul merge pe la toate casele, sfinţind gospodăriile. Dacă preotului îi va scârţâi zăpada sub picioare, oamenii spun că va fi un an bogat şi rodnic. O altă tradiţie spune că în ce direcţie va stropi preotul cu busuiocul înmuiat în aghiasmă, de acolo vor veni ploile de peste an. În ziua de Bobotează, mamele care au pierdut copii sau i-au născut morţi iau aghiasmă şi se duc împreună cu preotul şi o toarnă peste mormintele lor, apoi îi „botează” cu numele Ion. Dacă vor proceda în acest fel trei ani la rând, se crede că ei sunt botezaţi şi pot fi socotiţi în rândul celorlalţi creştini morţi. Conform unor tradiţii populare, de Ajun preotul nu trebuie apărat de câini, pentru că e rău de moarte.
ANIMALELE ÎȚI SPUN UNDE SUNT ASCUNSE COMORILE Se mai crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile. Ajunul Bobotezei este o zi prielnică obiceiurilor păgâne: farmece, descântece, magii albe şi negre. Se spune că în seara de Ajun se poate afla cât va trăi fiecare dintre membrii familiei. La miezul nopţii, se iau cărbuni din vatră şi se denumeşte fiecare cu numele membrilor familiei. Se crede că primul care va muri va fi cel al cărui cărbune se va stinge mai repede, iar cel mai longeviv va fi cel al cărui cărbune se va stinge ultimul. Bătrânii cred că de Bobotează se deschid cerurile şi îngerul păzitor le spune fetelor de măritat şi băieţilor de însurat unde îşi găsesc norocul.
Citește și: