După 10 luni de proces, întreaga opinie publică este de acord că s-a făcut dreptate, Alexandru Vișinescu, primul comandant de penitenciar din perioada comunistă trimis în judecată, fiind condamnat, de Curtea de Apel București, la 20 de ani de închisoare, urmând a fi și degradat militar. În aceeaşi sentinţă, Vișinescu trebuie să plătească 300.000 de euro cu titlu de despăgubiri urmașilor victimelor sale.

Iniţial, procurorii ceruseră instanței o pedeapsă de 25 de ani de închisoare pentru Alexandru Vișinescu, maximul prevăzut de vechiul Cod penal pentru tratamente neomenoase. În noul Cod penal însă, acestei infracțiuni îi corespunde cea de crime împotriva umanității, ce are prevăzută pedeapsa de închisoare pe viață, însă, cum Vișinescu are peste 65 de ani, nu se putea cere o astfel de pedeapsă.

Președintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, Radu Preda, a declarat vineri, după pronunțarea sentinței în cazul torționarului Alexandru Vișinescu, că crede că acesta a primit pedeapsa potrivită. Preda a mai spus că este limpede că procesul lui Vișinescu e unul cu caracter exemplar și că, ținând cont de vârsta acestuia (89 de ani), pedeapsa cu închisoarea pe viață ar fi fost redundantă. Întrebat dacă pedepsirea fostului torționar mai are rost după atâția ani, Preda a răspuns că "justiția nu are vârstă" și a dat exemplul Germaniei, unde un fost contabil de la Auschwitz a fost condamnat la vârsta de 86 de ani.

"Cred că îşi merită soarta (...). Ferocitatea tratamentelor aplicate de Alexandru Vişinescu a creat multe victime la Râmnicu Sărat", a spus şi producătorul TV Lucia Hossu-Longin, cunoscută pentru reportajele din seria "Memorialul durerii". "Era un penitenciar de pedeapsă, aşa era cunoscut în anii '50. Erau duşi acolo cei mai recalcitranţi, opoziţia cea mai îndârjită. Erau supuşi la o exterminare lentă, făcută pe toate laturile posibile. Era înfometare, tăcere, izolare completă. Corneliu Coposu a spus că 8 ani nu a vorbit cu nimeni", a spus Lucia Hossu-Longin. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care „Memorialul durerii” a fost nominalizat la mai multe premii. Oragnizatorii nu mai auziseră de aşa ceva şi nu credeau că este posibil. Tot la Penitenciarul Râmnicu Sărat nu exista asistenţă medicală, a adăugat ea. Lucia Hossu-Longin crede însă că nu trebuie să ne comportăm precum comuniştii şi să aruncăm bătrâni în închisoare, aşa cum o făceau aceştia.

Ce fapte probează rechizitoriul

Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada 1956-1963, Alexandru Vişinescu, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, "a săvârşit acţiuni şi inacţiuni sistematice care au avut ca rezultat persecutarea colectivităţii reprezentate de deţinuţii politici încarceraţi în acest penitenciar, prin privare de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestora, pe motive de ordin politic". În perioada în care la conducerea Penitenciarului Râmnicu Sărat a fost Alexandru Vişinescu, deţinuţii erau supuşi unor condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea lor fizică, fără să li se asigure un minim de medicamente şi fără să li se acorde îngrijiri sau asistenţă medicală adecvate, a arătat Parchetul instanţei supreme. "Totodată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele-penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaţilor prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreţionar şi abuziv, condiţiile de detenţie inumane, relele tratamente, bătaia şi alte violenţe, ignorarea adreselor şi sesizărilor formulate de către deţinuţi erau tot atâtea acţiuni menite a duce la exterminarea fizică a persoanelor încarcerate", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Principalele categorii de deţinuţi aflate în penitenciar, aşa cum reiese chiar dintr-o notă a lui Vişinescu adresată Consiliului Securităţii Statului din 1967, erau foşti conducători în guvernele burghezo-moşiereşti şi în conducerile PNŢ şi PNL, foşti conducători ai diverselor organizaţii subversive, foste cadre de conducere după 23 august 1944, foste cadre MAI după 23 august 1944, foşti conducători ai diverselor secte religioase şi alte cazuri mai izolate. Regimul impus de Vişinescu în Penitenciarul Râmnicu Sărat nu asigura sub nicio formă condiţiile minime de supravieţuire pe termen lung, având în vedere că, de cele mai multe ori, sentinţele se întindeau pe o perioadă care depăşea zece ani. "Decesul deţinuţilor survenea, astfel, în urma unui proces lent, dar eficace, prin care aceştia erau torturaţi fizic şi psihic", au precizat procurorii.

Din documentele studiate de anchetatori au fost identificaţi 138 de deţinuţi care au trecut prin Penitenciarul Râmnicu Sărat în mandatul lui Vişinescu.

Scurtă biografie

Alexandru Vişinescu s-a născut la Buzău, în 1925, şi a fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat din anul 1956 şi până la desfiinţarea închisorii, în 1963, fiind şi ultimul comandant al închisorii, unde a murit, în urma torturilor, Ion Mihalache.

Înainte de a fi numit în funcţia de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu a deţinut poziţii în sistemul penitenciar, activând în unităţile Mislea şi Jilava, la începutul anilor '50. Vişinescu a lucrat în cadrul grupei operative a închisorii în perioada decembrie 1954 - aprilie 1956. Decizia autorităţilor de a dezafecta penitenciarul Râmnicu Sărat l-a propulsat pe fostul comandant în funcţia de inspector în cadrul aparatului central al Direcţiei Generale a Penitenciarelor. Ulterior, între 1965 şi 1976, a deţinut funcţii de conducere în cadrul închisorilor Ploieşti şi Ilfov şi a predat la şcoala de subofiţeri de penitenciare.