Un grup de experți sub îndrumarea lui William Sutherland, profesor la Universitatea Cambridge și președinte al British Ecological Society, avertizează în legătură cu neașteptatele consecințe asupra vieții pe Pământ ale unor fenomene puțin cunoscute, relatează cotidianul spaniol „El Pais“. În ultimii ani, de exemplu, a crescut în mod semnificativ numărul insulelor artificiale, cum se întâmplă în China din 2014 încoace. Este posibil ca recifele de corali afectate să se erodeze mai repede și să nu mai amortizeze acțiunea valurilor. În acest caz, este foarte probabil ca insulele artificiale să se erodeze și să se contracte în timpul taifunurilor, în special pe măsură ce crește nivelul mării. În plus, ar putea constitui un precedent pentru crearea de noi suprafețe de pământ care să conducă la revendicări teritoriale în ape aflate în dispută sau în ape internaționale, apreciază experții.

Faptul că mașinile pot "gândi" ca niște oameni, chiar mai bine decât ei, constituie fără îndoială o mare oportunitate de viitor. Dar dezvoltarea și folosirea inteligenței artificiale pot avea consecințe importante, unele dintre ele de temut, ca în domeniul armamentului. "Dezvoltarea superinteligenței artificiale ar putea avea efecte substanțiale și neprevăzute asupra biodiversității". Unele dispozitive electrice le provoacă peștilor convulsii care îi fac să iasă din nămolul de pe fundul apei. Susținătorii pescuitului "electric" argumentează că este eficient pentru mărirea capturii de pește plat, dar efectele secundare și pe termen lung nu sunt cunoscute.

Imprimarea 3D oferă oportunitatea de a crea părți din animale în încercarea de a frâna exploatarea lor. S-ar putea crea coarne de rinocer cu ajutorul cheratinei, pentru a reduce braconajul, inundând piața cu coarne identice coarnelor reale. Unii consideră însă că această idee ar putea fi contraproductivă, pentru că s-ar alimenta o piață care ar trebui, de fapt, să dispară. Nanoparticulele pot fi eliberate în mediul înconjurător în timpul fabricării, folosirii sau distrugerii unor produse. Potrivit estimărilor, concentrațiile de nanoparticule de dioxid de titan, folosite pe scară largă în produse ca pasta de dinți și crema de protecție solară, cresc în soluri agricole în mod accelerat. Unii dintre acești compuși pot fi deosebit de toxici în concentrații mici, fapt pentru care ar putea afecta biodiversitatea din ecosisteme și culturi. În Munții Himalaya s-au creat ghețari artificiali pentru a mări oferta de apă pentru irigații ca răspuns la schimbările climatice. S-au construit canale pentru a devia imense volume de apă într-o depresiune la umbră, unde se congelează. Aceste schimbări în ceea ce privește utilizarea solului pot afecta ecosistemele deșertice reci din împrejurimi, cu efecte pe termen lung care nu se cunosc prea bine.

Albinele încep să fie folosite ca vectori de agenți microbiologici, adică pentru a răspândi pesticide sau alte produse care să protejeze plantele împotriva bolilor și plăgilor. Deși, aparent, este vorba despre o metodă sustenabilă și eficientă, ar putea avea efecte asupra mediului înconjurător și a solurilor și nu s-au evaluat consecințele asupra altor insecte și plante.

Cei 2,8 milioane de kilometri pătrați ai zonei centrale a Oceanului Arctic sunt dincolo de jurisdicția țărilor riverane. Când încălzirea climei va începe să producă efecte, acolo vor apărea importante zone de pescuit care, în lipsa unor reglementări, ar putea atrage acțiuni de pescuit ce ar afecta mari populații de specii marine. Potrivit experților, "există un grad înalt de probabilitate de a se dezvolta un nou pescuit comercial în Oceanul Arctic, cu niveluri necontrolate și nesustenabile ale capturii".

Guvernul chinez a adoptat oficial conceptul de civilizație ecologică, fapt ce obligă la studierea consecințelor pe care le are asupra mediului dezvoltarea sa ca țară. Din anul 2000, a investit 100 de miliarde pentru a stimula reîmpădurirea și gestionarea apei. "Dacă are succes, adoptarea principiilor civilizației ecologice poate avea efecte pozitive substanțiale în ceea ce privește protecția mediului înconjurător în China și poate încuraja alte țări să sprijine și să pună în practică obiectivele de dezvoltare sustenabilă stabilite în 2015, mai ales dacă aceste principii sunt promovate prin investiții ale Chinei în străinătate", apreciază experții.

Progresele rapide în privința sistemelor de depistare a navelor oferă mari oportunități pentru a întări protecția mediului înconjurător, apreciază experții. Aceștia au în vedere metode de identificare a navelor în mod exact și în timp real care ar servi pentru a superviza activitatea vaselor de pescuit, combătând pescuitul ilegal. Prin satelit și alte tipuri de control de la distanță s-ar putea identifica, de asemenea, tranzitul ilegal și deșeurile și s-ar putea afla mai multe despre emisiile și impactul navelor asupra mediului.

Monitorizarea acustică pasivă se folosește de mult timp pentru studierea vieții sălbatice, de exemplu pentru urmărirea unor cetacee. Progresele tehnologice fac să crească posibilitățile ca această activitate să aibă costuri mai mici și să fie eficientă pe mari suprafețe, ceea ce ar permite să se detecteze nu numai specii și schimbări survenite în mediul înconjurător, ci și activități interzise, precum tăierea pădurilor, braconajul sau pescuitul ilegal.