O expoziţie atipică a fost deschisă, ieri, la Muzeul de Artă: „Radu Florescu (13 noiembrie 1931 - 7 septembrie 2003). Viaţa şi opera”. Manifestarea comemorativă marchează 11 ani de la trecerea în eternitate a arheologului, profesorului şi muzeografului Radu Florescu.

Expoziţia reuneşte o serie de panouri pe care sunt imprimate imagini ce îl prezintă pe Radu Florescu în diverse ipostaze: în mijlocul familiei, copil fiind, alături de mama sa şi celebrul său tată, de la care a moştenit „microbul” arheologiei, Grigore Florescu, alături de prieteni şi colegi sau într-unul dintre cele mai dragi „locuri de muncă”: pe şantierul de la Capidava. Alături de aceste instantanee fotografice puse la dispoziţie de familia sa, se regăsesc expuse în vitrine obiecte personale care i-au aparţinut marelui om de cultură, inclusiv şuviţa de păr de la „tăiatul moţului” şi botoşeii de la botez, dar şi pălării din paie, cu boruri largi cu care îşi proteja capul sub soarele năprasnic al Capidavei, computere, legi ale patrimoniului al căror autor a fost, dar şi alte obiecte cu „istorie”.

MODEL INTELECTUAL „A fost modelul generaţiilor noastre”, a spus dr. Doina Păuleanu despre Radu Florescu, care i-a fost mentor. „A fost deasupra conceptului de arheolog clasic, a fost un vizionar şi unul dintre cei mai iubiţi profesori”, a spus şi prof. univ. dr. Ioan Opriş.

Personalitatea lui Radu Florescu a fost evocată şi de directorul Muzeului Dunării de Jos din Călăraşi, dr. Marian Neagu, directorul Muzeului Brăila, Ionel Cândea, dar şi de arheologul constănţean Gheorghe Papuc.