Dick Cheney, vicepreşedintele în exerciţiu al SUA, a fost inculpat de un juriu texan în cadrul unui caz de abuz în închisorile private. Actul de inculpare, de trei pagini, afirmă că vicepreşedintele a obţinut profit din aceste abuzuri, deoarece a investit 85 de milioane de dolari într-o întreprindere care deţine părţi din închisorile private şi că aceste abuzuri au permis un randament mai bun. Documentul judiciar apreciază că este vorba despre un conflict direct de interese, deoarece Cheney are influenţă asupra contractelor federale atribuite întreprinderilor care gestionează închisorile. Vicepreşedintele este, de asemenea, acuzat că ”a comis cel puţin delicte de agresiune asupra deţinuţilor, permiţîndu-le altor deţinuţi să îi agreseze”. Actul de inculpare afirmă, de asemenea, că fostul secretar al Justiţiei, Alberto Gonzales, a participat, folosindu-se de poziţia sa, pentru a împiedica o inculpare privind neregulile comise, cum ar fi abuzurile din închisoarea privată Willacy County, în sudul Texasului. Purtătorul de cuvînt al vicepreşedintelui SUA a refuzat să comenteze aceste informaţii, deoarece biroul său nu a primit încă o copie a dosarului. Alte inculpări legate de aceasta au fost prezentate împotriva mai multor oficiali de rang înalt, situaţie descrisă de un avocat drept un circ provocat de un procuror local, în căutarea revanşei în ultimele săptămîni de mandat.

Pe de altă parte, SUA au transferat deţinuţi străini către ţările de origine, deşi ştiau că aceştia riscau să fie torturaţi, potrivit unui document dat publicităţii de Asociaţia americană pentru Apărarea Libertăţilor Civile (ACLU), care evocă în acest context şi cazul românului Petru Mironescu. Într-un comunicat, ACLU şi Facultatea de Drept pentru Drepturile Omului din cadrul Universităţii Columbia (New York), care au obţinut legal aceste documente, au explicat că ele evidenţiau o interpretare greşită a «asigurării diplomatice» sau a promisiunii secrete obţinute de la guvernele străine că nu vor tortura deţinuţii repatriaţi. Instituţiile au menţionat mai multe exemple, cum ar fi cel al lui Kulbir Singh Barapind, un separatist sikh bănuit că ar fi comis crime înainte de a ajunge în SUA în 1993. Documentele demonstrează că autorităţile americane erau la curent cu practicarea torturii în India. Totuşi, administraţia americană l-a extrădat pe Barapind în 2006, în baza asigurării diplomatice a Guvernului indian că nu îl va tortura. La fel s-a întîmplat şi cu alţi indieni care, potrivit documentelor, au mărturisit că au fost maltrataţi la întoarcerea în India. ACLU şi Facultatea de Drept pentru Drepturile Omului din cadrul Universităţii Columbia au citat şi cazul unui mexican, Ramiro Cornejo-Barreto şi al unui român, Petru Mironescu, dar şi transferuri către Siria şi Egipt.