Despre ororile din lagărele comuniste s-au scris sute, dacă nu mii de cărţi. Mărturiile celor care au trăit adevărate drame în bastioanele Gulagului românesc, începînd cu închisorile din Aiud, Jilava, Gherla şi Piteşti, şi terminînd cu cele din Tîrgu Ocna sau Poarta Albă, au fascinant întotdeauna Occidentul. Nici nu ar fi putut fi altfel ţinînd cont de faptul că analiza „dictaturii roşii” a adus Europa postbelică în pragul polemicilor, dar şi pentru că, ţinînd cont numai de părerile istoricului francez Stéphane Courtois, regimurile lui Stalin, Pol Pot sau chiar Mao au lăsat în urma lor peste 90 de milioane de victime. Mai trist este că deşi românii nu a trecut prin acel proces al conştiinţei naţionale, aidoma Germaniei de după “era Hitler”, recunoscînd greşelile trecutului şi repunînd în drepturi supravieţuitorii persecuţiilor, nu puţini sînt cei care au trecut prin Infern şi în regimurile Carol al II-lea şi Ion Antonescu. Dar pînă cînd istoria va reuşi să cearnă din nisipul timpului adevărul de mărturiile mincinoase, dar să găsească şi vinovaţii pentru cea mai neagră perioadă din istoria României, cercetătorii încearcă să aducă în atenţia opiniei publice rolul bisericii în timpul rezistenţei. La iniţiativa Institutului Naţional Rezistenţa prin Religie, Arhiepiscopia Tomisului a organizat, în acest week-end, cu sprijinul Facultăţii de Teologie din cadrul Universităţii “Ovidius”, Muzeului Marinei şi cel al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, cel de-al doilea Congres Internaţional “Eroi şi martiri întru Hristos”. “Este pentru prima dată cînd Eparhia Dobrogei este gazda unui eveniment de o asemenea anvergură, însă ne bucurăm să avem printre noi personalităţi ale vieţii culturale şi ştiinţifice din ţara noastră. Pe lîngă Ioan Surdu, a fost prezent profesorul Ion Bulei, fost director al Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistă de la Veneţia, invitaţi din Germania sau Republica Moldova, dar şi oameni care au suferit în închisoarea Aiud, cum este cazul lui Ilie Tudor, tatăl marelui arist Tudor Gheorghe”, a declarat stareţul Catedralei “Sfinţii Petru şi Pavel” din Constanţa, protosinghelul Vlad Maxim. Potrivit preşedintelui Institutului Naţional Rezistenţa prin Religie, teologul şi filozoful dr. Gheorghe Constantin Nistoroiu, manifestarea a fost importantă întrucît a reuşit să adune în acelaşi loc circa 100 de istorici, teologi, militari şi oameni care au reuşit să treacă prin trei regimuri din istoria României. “Pe parcursul lucrărilor am vorbit nu doar de martiri care au suferit prigoana comunistă din 1945 pînă în 1964, ci şi de cei din intervalul 1938 - 1944. Totuşi, dacă în regimurile totalitare neatee, Carol al II-lea şi Antonescu, oamenii erau condamnaţi după un proces şi fără a fi defăimaţi, prin respectarea dreptului la religie, comuniştii au dat dovadă de o cruzime fără margini. Nu mai este cazul să vă povestesc despre modul în care mii de oameni au fost trimişi la moarte fără a avea parte de un proces sau despre miile de oameni care au fost marcaţi pe viaţă de deciziile unui regim extrem de opresiv”, a declarat Nistoroiu. Chiar dacă cele trei zile ale congresului au fost insuficiente pentru a epuiza un subiect atît de complex din istoria contemporană a României, participanţii au stabilit deja tematica viitoarei manifestări. “Sîntem interesaţi de rolul Bisericii Ortodoxe în cadrul Revoluţiilor de la 1821, 1848 şi 1989. Anul trecut a fost Curtea de Argeş, acum Constanţa, unde am primit şi binecuvîntarea Arhiepiscopului Tomisului, Înalt Prea Sfinţitul Teodosie, dar vrem să ajungem şi în partea de vest a ţării, în judeţe precum Arad sau Timiş”, a conchis Nistoroiu.