Coaliţia de centru-dreapta aflată la guvernare în Estonia a primit un nou mandat din partea electoratului, la alegerile legislative de duminică, bucurându-se de credit după ce a reuşit să scoată ţara dintr-o recesiune profundă şi să asigure o tranziţie de succes către adoptarea monedei euro. Rezultatele preliminare ale scrutinului arată că alianţa de la guvernare a obţinut peste 50% din voturi. Partidul Reformei, al premierului Andrus Ansip, a obţinut în jur de 34% din voturi, în timp ce partenerul de coaliţie, Uniunea Pro Patria şi Res Republica, are 24 de procente. Majoritatea sondajelor de opinie publică indicau că Partidul Reformei se va situa pe primul loc, dar opinia larg împărtăşită era că Ansip va fi nevoit să negocieze cu un al treilea partid pentru a-şi asigura majoritatea în parlament. Iniţial, Guvernul lui Ansip a fost unul minoritar, dar migrările politice dinspre alte partide mai mici i-au conferit în cele din urmă cele 51 de locuri necesare în Parlamentul cu 101 mandate. Acum, după numărarea a peste 90% din voturi, coaliţia bipartită a lui Ansip pare să aibă 56 de locuri în Parlament. Principalul partid de opoziţie, Partidul de Centru, a obţinut doar 26 de mandate.

În timpul recesiunii din 2009, Estonia a suferit o lovitură dură, economia sa contractându-se cu 14%, ceea ce a plasat-o pe locul al treilea în UE ca severitate a crizei, după ”surorile baltice” Letonia şi Lituania. Un muncitor eston din cinci rămăsese fără slujbă. Cu toate acestea, graţie exporturilor şi fără a recurge la ajutor internaţional, cum a făcut Letonia, în 2010, Estonia a reuşit să aibă o creştere de 3,6%, iar previziunile pentru 2011 indică o creştere de 4%. Pentru aceasta, premierul a trebuit să introducă măsuri dure de austeritate şi să reducă puternic deficitul, mai ales că ţara se pregătea de adoptarea euro în plină criză a Eurogrup. În prezent, rata şomajului în Estonia este de 14%, dar rămâne în continuare una dintre cele mai mari din UE. Coaliţiei aflate la guvernare i s-a dat însă credit pentru că a pus capăt recesiunii şi a adoptat cu succes euro, la 1 ianuarie 2011.

Guvernul lui Ansip a supravieţuit şi unei altfel de crize, imediat după precedentele alegeri din 2007, când şi-a onorat promisiunea de a muta un memorial al soldaţilor sovietici ucişi în Estonia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Gestul a generat critici la Moscova şi proteste ale minorităţii rusofone din ţară, care reprezintă o treime din populaţie. Sute de persoane au fost reţinute şi câteva zeci rănite în ciocnirile cu poliţia, care a recurs la gaze lacrimogene şi gloanţe de cauciuc. Mulţi rusofoni au sprijinit, la alegerile de duminică, Partidul de Centru, condus de Edgar Savisaar. O mare parte a electoratului eston, circa 140.000 de alegători, a votat duminică online. Estonia este singura ţară din lume care permite votul electronic la alegerile generale, prin intermediul unui website securizat. Votul de duminică este cu atât mai important cu cât va determina şi cine va fi şi următorul şef al statului, pe care parlamentarii trebuie să-l aleagă la toamnă. Partidul Reformei şi Social-Democraţii sprijină realegerea actualului preşedinte, Toomas Hendrik Ilves.