SARCINĂ TOXICĂ Vestea sarcinii ducesei de Cambridge este o ştire minunată, care încheie triumfal un an de succes al monarhiei britanice, marcat de Jubileul de Diamant al reginei Elisabeta a II-a. Speculaţiile privind iminenta paternitate a prinţului William au circulat încă de săptămâna trecută, când cuplul regal a vizitat Cambridge, capitala ducatului oferit de regină drept cadou de nuntă. Viitoarea mămică are ceva de îndurat, pentru că are o sarcină toxică, fiind necesară chiar internarea sa. Hyperemesis gravidarum afectează una din 50 de femei şi provoacă greţuri şi vărsături foarte dese până la cinci luni de sarcină sau, în cazurile mai grave, chiar până la naştere. Tulburarea poate duce la deshidratare severă şi pune atât mama, cât şi bebeluşul în pericolul de a fi lipsiţi de nutrienţii de bază. Femeile care suferă de hyperemesis gravidarum vomită de 30 de ori pe zi, nu pot mânca sau bea fără să vomite apoi şi pot pierde până la 10% din masa corporală în timpul sarcinii. Internarea în spital este esenţială, întrucât fără hrănirea intravenoasă pot ajunge grav deshidratate. Sunt şanse mai mari ca femeile care suferă de hyperemesis gravidarum să aibă însă gemeni. Printre celelalte simptome ale tulburării sunt şi o tensiune scăzută, un puls ridicat, dureri de cap, apatie şi confuzie. Nu există o medicamentaţie împotriva greţurilor matinale acceptată oficial de experţi, însă tratamentele existente sunt sigure pentru gravide.

În familia regală britanică, totul este cântărit cu grijă şi orice gest are semnificaţia lui, de aceea experţii casei regale interpretau că vizita cuplului regal are o dublă lectură care nu a scăpat muritorilor de rând. Pentru cei 80% dintre britanici care se declară monarhişti este o chestiune de stat şi o problemă politică încă nerezolvată, pentru că în Marea Britanie, ca şi în Spania, legislaţia dă prioritate la tron descendentului pe linie masculină, în detrimentul liniei feminine. De aceea este necesar ca Guvernul şi Parlamentul britanic să discute cât mai degrabă pentru a pune la punct schimbările legale pentru a termina cu această anomalie. La puţin timp după numirea ca prim-ministru, David Cameron a promis că va schimba legile pentru ca primul născut al lui William şi Catherine Middleton să fie viitorul monarh, indiferent dacă este fată sau băiat. Iar la ultimul summit al Commonwealth-ului, desfăşurat în noiembrie anul trecut, în Australia, prim-miniştrii celor 16 ţări care o consideră suverană pe Elisabeta a II-a au convenit această schimbare legislativă. Cel mai bine ar fi ca totul să fie rezolvat până în vară, când se preconizează să nască ducesa de Cambridge. Iar atunci, Spania va rămâne practic singura ţară care nu a soluţionat stânjenitoarea succesiune care dă prioritate la tron doar băieţilor.

ADN SCHIMBAT Viitorul copil al prinţului William şi al soţiei sale va fi primul suveran din familia regală britanică, cel puţin din ultimul mileniu al monarhiei regatului, fără sânge albastru pur. Şi asta, pentru că mama lui, care a primit la căsătorie titlul de ducesă de Cambridge, este o femeie obişnuită, fără rădăcini nobiliare, provenită din clasa de mijloc. Societatea britanică este fericită şi mulţi sunt de părere că ”o schimbare de sânge” în familia regală ar fi binevenită. În fond, căsătoria prinţului William cu Catherine Middleton înseamnă o schimbare nu numai de sânge, ci şi de atitudine, într-o anumită măsură. Faptul că o femeie fără sânge nobil a fost acceptată în această familie extrem de conservatoare şi a fost foarte bine primită de membrii acesteia şi mai ales de britanici arată că alegerea lui William a fost una bună.

Odată cu intrarea ei în familia regală britanică, Catherine Middleton a adus ”un bagaj cu rude colorate”, după cum a comentat presa din regat, inclusiv un striper şi, mai mai mult, pe faimosul unchi Gary Goldsmith, fratele mai mic al mamei sale, Carole, consumator de cocaină. Tot la capitolul ”rude colorate”, deşi această etichetă nu este dictată de vreun viciu în cazul ei, sora ducesei de Cambridge, Pippa Middleton, a atras privirile cu posteriorul ei foarte sexy în rochia de domnişoară de onoare, când a dus trena miresei până la altar.

Se anticipează chiar faptul că familia Middleton va avea mai multă influenţă asupra celei regale decât au rudele acesteia. De pildă, prinţul Charles nu-i prea invită pe nepoţii soţiei lui, Camilla, la reşedinţa din Highgrove. În schimb, toată lumea se aşteaptă să-l vadă cu viitorul nepot pe care i-l va aduce Catherine Middleton pe genunchii lui princiari.

BONĂ REGALĂ Casa regală a Norvegiei are o atitudine mult mai flexibilă cu privire la viaţa membrilor săi. De exemplu, prinţesa moştenitoare Mette-Marit a Norvegiei a efectuat o vizită secretă în India, pentru a avea grijă de nişte bebeluşi gemeni, născuţi cu ajutorul unei mame-surogat, până la sosirea în această ţară a părinţilor copiilor, un cuplu de bărbaţi gay. Având un paşaport diplomatic care îi garantează accesul imediat în orice ţară, viitoarea regină a Norvegiei a luat avionul, în luna octombrie, atunci când unul dintre angajaţii casei regale norvegiene, care îi este şi un bun prieten şi soţul acestuia nu au putut să călătorească în India, pentru că nu au primit viza, pentru a fi alături de bebeluşii lor născuţi cu ajutorul unei mame purtătoare. ”Pentru mine, această poveste a constat în faptul că doi bebeluşi stăteau singuri într-un spital din New Delhi”, a declarat prinţesa Mette-Marit într-un comunicat de presă. ”Aveam posibilitatea de a face acea călătorie şi am vrut să fac acest lucru, întrucât puteam să îl fac”, a adăugat aceasta. Prinţesa nu a semnalat autorităţilor indiene prezenţa ei şi a petrecut câteva zile alături de cei doi bebeluşi la Manav Medicare Centre. Personajul angajat al acelei clinici a crezut că femeia care s-a dovedit a fi soţia prinţului moştenitor Haakon era o simplă bonă. În timp ce prinţesa era plecată din ţară, numele ei a continuat să apară în programul oficial al casei regale iar absenţa ei de la un dineu organizat de Parlamentul norvegian nu a fost explicată.

O rudă a celor doi bărbaţi a reuşit în cele din urmă să ajungă în India şi a preluat sarcina de bonă de la prinţesa Mette-Marit. În cele din urmă, cei doi bărbaţi gay au primit viza în luna noiembrie şi i-au adus în Norvegia pe cei doi bebeluşi. Naşterile cu ajutorul mamelor-surogat reprezintă un subiect intens dezbătut în Norvegia, o ţară în care Guvernul nu îi încurajează pe norvegieni să plătească sume importante mamelor-surogat, pentru copiii acestora. Norvegia, o ţară protestantă, a fost cel de-al doilea stat din lume care a legalizat, în anul 1993, parteneriatele familiale între persoanele de acelaşi sex. În Norvegia, căsătoriile gay au fost legalizate în 2009. Prinţesa Mette-Marit a spus că este conştientă de această polemică, susţinând însă că nu ia apărarea niciuneia dintre părţi şi că a făcut doar ceea ce un prieten trebuie să facă.

Mette-Marit a devenit prinţesa moştenitoare a Norvegiei după ce s-a căsătorit cu prinţul moştenitor Haakon al Norvegiei pe 25 august 2001. Cuplul princiar are doi copii, iar Mette-Marit sprijină numeroase cauze umanitare şi proiecte artistice.