Ungaria menţine o poziţie fermă faţă de criticile referitoare la noua lege a presei, denunţând atitudinea Franţei cu riscul unor efecte negative pe termen lung asupra preşedinţiei semestriale a UE. “Da, este un început de rău-augur pentru preşedinţia semestrială a UE. Nu am fi dorit să înceapă în acest fel”, a recunoscut premierul ungar, Viktor Orban. Conservator cu puternice accente populiste, Viktor Orban a avut o poziţie fermă faţă de criticile referitoare la legea ungară a presei. “Nu stabilesc francezii sau germanii conformitatea legislaţiei naţionale cu reglementările UE, ci Comisia Europeană”, a subliniat acesta. Viktor Orban a avut o atitudine vehementă faţă de Franţa, care denunţase alterarea profundă a libertăţii presei în Ungaria. În replică, Franţa nu intenţionează să dea lecţii Ungariei, a subliniat ieri ministrul francez al Afacerilor Europene, Laurent Wauquiez.

Intrată în vigoare la 1 ianuarie, legea ungară a presei prevede amenzi de până la 730.000 de euro pentru posturile de radio şi televiziune în caz de atingere adusă interesului public, ordinii publice şi moralei, precum şi în cazul informărilor părtinitoare. Viktor Orban a avut o atitudine inflexibilă şi faţă de o altă lege care preocupă Bruxelles-ul, cea privind instituirea unei taxe speciale de criză pentru marile companii. De altfel, Orban a confirmat intenţia de a propune ca maghiarii din ţări vecine, precum cei din Slovacia şi România, să aibă şi drept de vot odată cu primirea cetăţeniei ungare.

• Colaborator al Securităţii din România • În spatele controversatei legi a presei din Ungaria se pare că se afla magnatul de presă Heltai Peter, despre care se spune că a colaborat cu fosta Securitate din România. Revista maghiară “Elet es Irodalom” a relatat într-un număr dedicat grupului de specialişti care a gândit controversata lege a presei că cel care a elaborat toate astea în prezent s-a retras din viaţa publică, întrucât aşa cum s-a aflat, în calitatea sa de colaborator al Securităţii, cu ani în urmă, într-un segment mult mai acoperit al spaţiului public, a depus marturie despre prietenii săi. Artistul plastic Tibor Gáll, un fost dizident din Cluj, care a parăsit România în anul 1987, i-a declarat insa corespondentului RFI la Berlin, William Totok, că personajul misterios despre care vorbeşte revista este Heltai Péter, care a fost informatorul Securităţii sub acoperire, cu numele de Hegel.

Primele relatări despre activitatea de colaborator neoficial al Securităţii a lui Heltai Péter, au fost date publicităţii luna trecută. După apariţia acestor relatări, Heltai Péter, care a ocupat funcţii importante în mass-media din Ungaria, a anunţat că se retrage din viaţa publică, negînd în acelaşi timp activitatea sa pentru poliţia politică ceauşistă. Rolul de „eminenţă cenuşie\" a lui Heltai Peter, care a denunţat activitatea dizidenţilor din Transilvania care au editat în 1982 revista clandestină„Ellenpontok”, în traducere Contrapuncte, de la Oradea, l-a determinat pe Tibor Gell să fie unul dintre primii semnatari ai apelului contra legii presei din Ungaria.