Fostul prim-ministru ungar Viktor Orban este considerat principal favorit înaintea alegerilor legislative de duminică din Ungaria, însă sondajele indică şi o potenţială consolidare a poziţiei partidului de extremă-dreapta Jobbik. După opt ani petrecuţi în opoziţie, charismaticul lider al Fidesz a promis că va repune pe picioare economia ungară, va face ordine în Sănătate şi va garanta securitatea publică. Pentru a atinge aceste obiective, Orban a promis că va crea un milion de noi locuri de muncă în termen de zece ani, într-o ţară cu zece milioane de locuitori, dar şi că va reduce povara fiscală.

Ungaria, condusă de socialişti din 2002 şi salvată de la faliment în octombrie 2008, printr-un împrumut de 20 de miliarde de euro din partea FMI, Băncii Mondiale şi UE, a optat pentru un buget de austeritate - care prevede creşterea impozitelor, reducerea ajutoarelor guvernamentale, eliminarea celui de-al 13-lea salariu şi reduceri ale pensiilor -, pe care alegătorii l-ar putea sancţiona, votând cu dreapta şi extrema-dreaptă. Partidul Jobbik, cu un discurs antisemit şi rasist, consideră că băncile şi ţiganii sunt cauzele problemelor cu care se confruntă Ungaria. În registrul populist, Jobbik promite 20 de ani pentru cei 20 de ani, propunând 20 de ani de închisoare pentru clasa politică aflată la conducere în ultimii 20 de ani. Partidul extremist, uneori considerat neofascist, din cauza afinităţilor cu mişcarea fascistă a Crucilor cu Săgeţi (aliată a regimului nazist în timpul celui de-al Doilea Război Mondial), vrea să dicteze băncilor, să facă în aşa fel încât multinaţionalele să plătească mai mult şi să redea Ungaria ungurilor.

Toate institutele de sondare au indicat o victorie a liderului opoziţiei, Viktor Orban, care ar urma să revină la putere după opt ani petrecuţi în opozţie. Conform cercetării Szonda-Ipsos, Fidesz ar urma să obţină 57% din voturi, socialiştii, 20%, iar Jobbik, 13%. Ultimul sondaj realizat de institutul Szazadveg estimează că Fidesz se bucură de 59% din intenţiile de vot, urmat de Jobbik, cu 17% şi de socialişti, cu 16%. Institutele de sondare mizează pe intrarea a numai trei partide în viitorul Parlament, deoarece neoconservatorii din MDF şi noua formaţiune ecologistă de stânga LMP nu vor reuşi să atingă pragul electoral de 5% din voturi. Prezenţa la vot va fi însă redusă, deoarece campania nu a reuşit să-i mobilizeze pe alegători, iar participarea va fi de 53%, mai scăzută decât cea de acum patru ani, când au votat 61% dintre alegători, apreciază Szonda-Ipsos. Impusă de FMI, Banca Mondială şi UE, politica strictă de limitare a cheltuielilor publice ale guvernului socialist minoritar condus de Gordon Bajnai a avut rezultate - Ungaria, membră UE din 2004, şi-a redus deficitul (peste 9% din PIB în 2006) până la 4% în 2009.