Despre eroziunea costieră s-a vorbit foarte mult, dar nu s-a reuşit mare lucru pentru a stopa fenomenul. În ultimii 10-12 ani, plajele litoralului românesc s-au redus considerabil ca dimensiune. S-au făcut o mulţime de studii şi de proiecte privind stoparea eroziunii costiere, pentru care s-au plătit milioane de euro, şi care au rămas doar pe hârtie. Specialiştii în domeniu au fost ignoraţi pentru că, la un moment dat, orgoliile politice s-au dovedit a fi peste interesul naţional. Realizarea şoselei de coastă cu bani europeni, un proiect al Primăriei Constanţa, reprezenta o soluţie viabilă pentru stoparea eroziunii costiere. Din nefericire, cei care aveau în mână pâinea, cuţitul şi decizia politică de a fi realizat acest proiect au refuzat orice colaborare cu un primar care nu era în aceeaşi barcă politică. Vorbim, bineînţeles, despre fostul ministru al Mediului, Sulfina Barbu, care a inventat specii de plante şi insecte care trăiau pe pârloaga ce separă marea de oraşul Constanţa, pentru ca apoi să le protejeze. Banii europeni s-au pierdut, plajele au continuat să se erodeze, iar guvernele portocalii au rămas cu aceleaşi proiecte, doar pe hârtie. Scopul Guvernelor PDL a fost acela de a obţine finanţare europeană prin Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral (ABADL), pentru a putea impune ei firmele care vor face lucrările, adică o nouă cale de fraudare a fondurilor europene. Şi nu vorbim de bani puţini, suma totală, cu tot cu TVA, fiind de peste 170 de milioane de euro. În aceste condiţii, în urmă cu trei ani s-a început elaborarea Master Planului zonei de coastă, prin care au fost identificate mai multe zone cu risc mare de eroziune. Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud şi Zona Eforie Nord sunt locaţiile unde se va înterveni începând cu anul 2013, în cadrul primei faze a proiectului de reabilitare a zonei costiere. Excluzând Eforie Nord, celelalte zone sunt exact pe traseul şoselei de coastă, pe care Primăria Constanţa doreşte să o facă încă din 2002. Potrivit conducerii ABADL, cererea de finanţare pentru această primă fază urmează a fi aprobată în primul trimestru al anului 2013 de către Comisia Europeană. Tot atunci este preconizată şi finalizarea evaluării ofertelor pentru a putea fi începută implementarea primei faze de reabilitare, ce are ca termen de finalizare anul 2015. Faza a doua, cea de protecţie şi reabilitare a părţii sudice a litoralului românesc, va primi finanţare în exerciţiul financiar 2014-2020.