Vestul României a fost devastat de o furtună extrem de puternică, ce a luat prin surprindere autorităţile, aşa cum se întâmplă în fiecare iarnă şi, mai nou, în fiecare vară. Fenomenul meteo extrem pentru România este cât se poate de explicabil, deşi a reuşit să provoace pagube materiale uriaşe, pe lângă cele opt persoane care au murit şi cei peste 150 de răniţi. Furtuna a fost cauzată „de un front atmosferic de aer rece extins dinspre Bosnia-Herțegovina, peste Serbia și Ungaria, ce a intrat în contact cu aerul cald din zonele afectate”, potrivit unui comunicat de presă al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM). „Aceste fenomene au fost asociate unui front atmosferic rece, extins dinspre Bosnia-Herțegovina, peste Serbia și Ungaria, front care s-a deplasat foarte rapid către vestul României în după-amiaza zilei de 17 septembrie. Evoluția acestui sistem frontal a fost anunțată de către ANM în prognozele emise în ultima săptămână, inclusiv în data de 16 septembrie, pentru zonele din vestul, centrul și nordul țării, pentru care în data de 17 septembrie au fost emise atenționări/avertizări de fenomene meteorologice periculoase imediate (de tip nowcasting). Dezvoltarea foarte rapidă a norilor cumulonimbus (nori de furtună) asociați acestui front atmosferic, în condițiile unui contrast termic deosebit de puternic (scăderea temperaturii aerului de la 31-32 de grade la 16 grade) a determinat producerea acestor fenomene deosebit de violente. Astfel, baza acestor nori a fost foarte apropiată de sol (500 - 600 metri), în timp ce vârful acestora a atins 10.000 - 13.000 metri. Această dezvoltare explozivă a reprezentat un proces la scară locală, de tip supercelular, cu caracter distructiv, a fost monitorizat și gestionat cu ajutorul radarului meteorologic și imaginilor satelitare, în acord cu practicile internaționale în domeniul avertizării fenomenelor convective severe”, potrivit sursei citate.

Şi acum, dacă vântul a depăşit, potrivit ANM, 90 km/h, iar la rafale a sărit de sută, nu putem să nu ne întrebăm dacă nu poate fi şi mai puternic, căci până la uragan mai e un pas. Cum aflăm dacă ne sunt puse vieţile în pericol de ceea ce ar putea părea o furtună normală... până la un punct? Conform monitorizării ANM, până la miezul nopții de duminică, pe măsură ce aria manifestărilor de vreme severă s-a deplasat spre nord-est, au fost emise 47 de mesaje pentru fenomene meteorologice periculoase imediate (nowcasting), dintre care 12 Cod portocaliu și 35 Cod galben. În data de 17 septembrie au fost emise avertizări meteorologice de vreme severă imediată (de tip nowcasting) de Cod portocaliu pentru județele: Timiș, Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Bihor, Alba, Harghita, Mureș, Sibiu, Maramureș, Cluj, Sălaj și Satu Mare. Mesajele de atenționare și avertizare emise pe parcursul zilei de 17 septembrie și în prima parte a nopții de duminică spre luni (17/18 septembrie 2017) au fost postate în momentul emiterii și pe site-ul Administrației Naționale de Meteorologie (www.meteoromania.ro).

CICĂ AVEM ŞI APLICAŢIE

În plus, ANM subliniază faptul că, în regim operativ, atenționările și avertizările emise sunt afișate în aplicația Inovagria Meteo, ce oferă utilizatorilor posibilitatea de a cunoaște, în orice moment, avertizări de vreme severă imediată la nivelul localității în care se află sau pentru pentru orice loc din România. Aplicația a devenit operațională din data de 6 septembrie 2017 și este disponibilă pentru descărcare, deocamdată, pe Google Play Store. Potrivit autorităţilor, care s-au activat abia astăzi, luni, din weekend va exista un sistem de avertizare a populaţiei în caz de fenomene extreme.

Sfătuim pe românii din vestul ţării să nu fie atât de siguri că promisiunile autorităţilor se vor concretiza. Şi la Constanţa ni se promit de câţiva ani buni aplicaţii care să ne anunţe în timp real în eventualitatea unui cutremur şi, până acum, nu s-a întâmplat nimic. Mai bine traduceţi sfaturile autorităţilor americane în caz de uragan, că asta s-ar părea că ne paşte. Poate că specialiştii ANM nu au făcut această conexiune, însă pare cât se poate de vizibilă. De câţiva ani, anotimpurile se amestecă, nu mai avem patru, ci, mai degrabă, două, iar fenomenele meteo au devenit din ce în ce mai dure. Să fie oare efectele încălzirii globale, despre care vorbeşte mai toată lumea, dar în privinţa cărora nimeni nu face nimic?