Schimbările climaterice cauzate de încălzirea globală vor lovi în plin România, printre zonele afectate urmând să se numere și Constanța. Anunțul a fost făcut chiar de directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), Elena Mateescu, care a dezvăluit că, pe viitor, va interveni o diminuare a cantităților de precipitații, în medie cu aproape o cincime în lunile de vară, iar zonele cele mai afectate de secetă vor fi sudul, sud-estul, estul, vestul României, dar și Câmpia Transilvaniei. În aceste condiții, verile vor fi din ce în ce mai călduroase în viitor și din ce în ce mai secetoase, iar iarna se vor înregistra temperaturi mai scăzute. "Adaptarea, cel puțin pentru agricultură, trebuie să determine adaptarea tehnologiilor la ceea ce înseamnă schimbarea climei în viitor. Vorbim de lucrări ale solului care să se bazeze pe un număr mic de treceri și cu lucrări în adâncime, care să determine pierderea apei din sol, în condițiile în care conservarea apei rămâne o prioritate pe fondul secetei prelungite. Alternanța perioadelor de secetă urmate de precipitații abundente pe segmente foarte scurte de timp, acele precipitații cu o rată a intensității destul de mare, poate genera în continuare anumite probleme de natură hidrologică, astfel încât întreg sistemul climatic să fie caracterizat de palete de tipare considerate astăzi de vreme extremă, dar care în viitor să fie considerate vreme normală. Există o strategie națională privind schimbările climatice și planul național de adaptare privind economia verde pentru 2016-2020, în care s-au identificat 12 sectoare vulnerabile, și vorbim aici de agricultură, transporturi, construcții, resurse de apă, asigurări, iar pentru fiecare cuprinde măsuri specifice de adaptare", a avertizat Elena Mateescu.

Amenințați de fenomene extreme

Directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie a confirmat creșterea în frecvență a fenomenelor meteorologice extreme în țara noastră. "Vorbim de mai multă energie în sistem, care, coroborată cu o cantitate mai mare de vapori de apă, determină implicit o intensificare a acestor fenomene. Și aceasta fie că vorbim de caniculă în perioada de vară, fie că vorbim despre perioade cu precipitații abundente pe secvențe scurte din timp, care pot genera la nivel local viituri rapide după perioade foarte călduroase, fie că vorbim despre fenomenul de viscol, care poate să genereze, în partea de sud și sud-est a României, intensificări ale vântului ce pot depăși la rafală 75 - 90 kilometri pe oră, transport de zăpadă de la sol, astfel încât să vorbim despre troienirea stratului de zăpadă și înălțimi mai mari de 1 - 1,5 metri", a explicat Elena Mateescu, adăugând faptul că nu este exclus ca pe viitor, în perioada 2021 - 2050, să avem de-a face cu o intensificare a valurilor de căldură sau cu creșterea numărului de nopți tropicale.