Comercianţii de vinuri de masă în vrac trebuie să obţină autorizaţii speciale pentru spaţiile de desfacere şi nu mai au voie să-şi vîndă produsele în tîrguri, pieţe şi oboare. Potrivit unui ordin al Ministerului Agriculturii, noile măsuri fac trimiteri şi la regulile care trebuie respectate la etichetarea vaselor în care este depozitat vinul. „Pînă în prezent, comercianţii de vinuri în vrac aveau autorizaţie de comerţ, care le permitea să-şi vîndă produsele ca pe orice aliment obişnuit. Însă vinul nu e tocmai un produs alimentar obişnuit, el necesită condiţii speciale de ambalare, depozitare şi comercializare. De exemplu, una dintre norme prevede ca spaţiul să aibă pardoseală din material mineral (gresie, faianţă), pentru că e mult mai igienic”, a declarat directorul Direcţiei Inspecţiei de Stat din cadrul Ministerului Agriculturii, Cornel Dicu. Preşedintele Patronatului Naţional al Viei şi Vinului, Ovidiu Gheorghe, susţine că implementarea unor norme metodologice de comercializare cu amănuntul a vinului în vrac era necesară, întrucît oferă un mai bun control de la producător la comerciant şi impune respectarea unor condiţii riguroase de igienă la vînzarea şi depozitarea produselor. “Acum un an, cînd am propus implementarea unor astfel de norme, am considerat că mecanismele de urmărire a trasabilităţii vinului nu erau îndestulătoare”, a declarat Gheorghe. Pe lîngă specificarea culorii vinului supus vînzării, comercianţii trebuie să menţioneze pe etichetă şi tipul în funcţie de conţinutul de zahăr (sec, demisec, demidulce, dulce), anul de producţie, furnizorul şi numărul autorizaţiei acordate pentru spaţiul de comercializare. Autorizarea se face de către direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti. Totodată, vinul trebuie comercializat în vase din materiale care să nu contribuie la depreciere (lemn, sticlă, inox, polistif), iar comercianţii trebuie să deţină un certificat de litrare, pentru recipientele cu o capacitate mai mare de 300 de litri.