Notarii consideră că încheierea unor tranzacţii imobiliare (vînzare-cumpărare) fără formă autentică (adică fără acte notariale - n.r.) ar creea efecte \"dezastruoase\" pentru siguranţa circuitului juridic al imobilelor. Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România (UNNPR) susţine că dreptul de proprietate asupra unui imobil poate fi înstrăinat fără acte notariale, prin contract de vînzare-cumpărare în formă neautentică (doar cu chitanţă de mînă - n.r.). Atenţie! În acest mod se înstrăinează doar imobilul, nu însă şi terenul aferent. \"Într-adevăr, dreptul de proprietate asupra unui imobil, fără terenul aferent, poate fi înstrăinat prin alte acte decît cele autentice (notariale), această posibilitate existînd chiar de pe vremea comunismului. Atunci, dreptul de proprietate asupra imobilelor se putea transmite în baza actelor sub semnătură privată - chitanţele - consecinţa juridică a acestora fiind creşterea numărului de procese pînă la aglomerarea peste normal a instanţelor, iar de aici, durata excesiv de lungă în care cineva reuşea să dobîndească dreptul de proprietate\", se arată într-un comunicat al UNNPR. Notarii ţin să precizeze că este falsă ideea prin care se susţine că se plătesc taxe mai mici dacă se încheie numai un contract de vînzare-cumpărare în formă neautentică, urmat de o eventuală hotărîre judecătorească prin care să se dispună intabularea dreptului de proprietate pe numele cumpărătorului. “Aici apare capcana pentru vînzător şi probleme mai tîrziu şi pentru cumpărător, deoarece Codul Fiscal prevede că se va încasa impozit pe tranzacţie imobiliară de 2-3% şi de la vînzătorii care înstrăinează dreptul de proprietate prin alte acte decît cele notariale, în speţă prin hotărîre judecătorească\", potrivit UNNPR. Mai mult, taxa de timbru a unei astfel de cereri adresate instanţei este 10% din valoarea imobilului tranzacţionat, la care se mai adaugă onorariul avocatului şi TVA. O altă consecinţă negativă a acestei practici este, potrivit notarilor, faptul că instanţa sesizată cu pronunţarea unei hotărîri judecătoreşti care să ţină loc de contract de vînzare-cumpărare sau care să dispună intabularea dreptului de proprietate în baza unui contract neautentic nu verifică întotdeauna situaţia juridică a imobilului în cauză. În plus, o problemă suplimentară ar constitui şi faptul că extrasul de carte funciară, care atestă situaţia juridică a imobilului, îl poate cere doar notarul.