Luptele din estul Ucrainei au făcut 15 morți și 79 de răniți în rândul forțelor ucrainene în ultimele 48 de ore, în special în confruntările de la frontiera cu Rusia, a indicat ieri purtătorul de cuvânt al Consiliul pentru securitate și apărare națională de la Kiev, Andrei Lîsenko, citat de site-ul de știri Russia Today (RT). Șapte soldați și opt grăniceri au fost uciși. Soldații aparțineau Brigăzii a 79-a, forțată să se replieze după trei zile de lupte la frontiera rusă, în regiunea Lugansk. Cele mai mari pierderi suferite de armata ucraineană rămân cele din 5 august, când au murit 18 militari și alți 54 au fost răniți. În ciuda pierderilor de vieți omeneșți, ministrul ucrainean al Apărării, Valeri Gheletei, declara recent că armata sa este aproape de victorie în operațiunile duse împotriva insurgenților proruși, conflictul din estul Ucrainei făcând, potrivit datelor ONU, peste 1.100 de morți în cele aproape patru luni de lupte.

SANCȚIUNI ȘI DEGEABA... Între violențele care fac victime de-o parte și de alta, calea diplomatică de a regla acest conflict este nesatisfăcătoare. Rusia și Ucraina se întrec în a adopta tot felul de sancțiuni, ținând isonul Occidentului, dar consecințele sunt derizorii. Premierul ucrainean anunţa vineri că a întocmit o listă cu sancţiuni ce ar putea viza 172 de persoane şi 65 de întreprinderi, în special rusești, acuzate că au susţinut anexarea Crimeei sau că finanţează insurecţia prorusă din estul ţării. La rândul său, anchetatorii ruşi au anunţat că au arestat cinci soldaţi ucraineni, suspectaţi de crime de război în estul Ucrainei, după ce aceştia ar fi traversat frontiera cu Rusia la începutul săptămânii. Soldaţii au traversat frontiera din Ucraina luni, alături de peste 400 de colegi de-ai lor din armată. Oficialii de la Moscova au afirmat că aceştia s-au predat şi nu mai voiau să lupte, în timp ce omologii de la Kiev au dat asigurări că au fost constrânşi să se retragă după ce au rămas fără muniţie. Anchetatorii ruşi au interogat soldaţii în calitate de martori, pentru cazuri de presupuse crime de război, un termen ce include, conform legislaţiei ruse, rele tratamente aplicate prizonierilor, expulzarea civililor, jafuri şi utilizarea armelor sau metodelor interzise de tratatele internaţionale. Aceste acuzaţii pot conduce la condamnări de până la 20 de ani de închisoare. Presupusele crime ar fi fost comise între 19 iulie şi 3 august, în regiunea Lugansk, unul dintre bastioanele insurgenţilor proruşi, pe care armata ucraineană încearcă să-l recucerească de câteva săptămâni.

FIECARE CU ADEVĂRUL SĂU ONU a denunţat la sfârşitul lui iulie, într-un raport, folosirea armamentului greu în zonele locuite din estul Ucrainei, menţionând peste 1.300 de morţi de la jumătatea lui aprilie şi peste 300.000 de refugiaţi. Țările occidentale din Consiliul de Securitate al ONU au blocat în noaptea de joi spre vineri un proiect de declarație propus de Rusia cu privire la prelungirea armistițiului în zona prăbușirii avionului de linie malaezian la 17 iulie, în estul Ucrainei, în vederea continuării anchetei asupra catastrofei aeriene. Proiectul de declarație propus de Federația Rusă nu se referea la acțiunile părților beligerante, ci a fost dedicat anunțului făcut joi, pe internet, de către Comisia guvernamentală ucraineană pentru investigarea catastrofei aeriene, potrivit căreia regimul de la Kiev nu mai respectă armistițiul, deoarece echipa de experți internaționali a plecat de la locul tragediei. Rusia a prezentat o variantă proprie cu privire la catastrofa aeriană de la 17 iulie, atribuind militarilor ucraineni responsabilitatea pentru doborârea avionului de linie malaezian. Oficialii de la Kiev au respins categoric aceste acuzații. Mai mult, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a spus că a strâns dovezi incontestabile privind implicarea Direcției principale de informații a armatei ruse (GRU) și a Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB, ex-KGB) în prăbușirea avionului Boeing-777 aparținând companiei Malaysia Airlines. La rândul său, Departamentul de Stat al SUA a atribuit personal președintelui Vladimir Putin responsabilitatea pentru catastrofa aeriană din estul Ucrainei, afirmând că nu există dubii că separatiștii proruși au doborât avionul de linie malaezian, cu 298 de persoane la bord, cu o rachetă sol-aer livrată de Rusia.

TESTAREA NERVILOR În războiul declarațiilor datele certe nu sunt deloc liniștitoare. Bombardierele strategice ruseşti au efectuat 16 incursiuni în nord-vestul spaţiului aerian american în ultimele zece zile, o creştere neobişnuit de mare a acestor zboruri, potrivit unor oficiali american din cadrul apărării. Numeroasele zboruri ale bombardierelor ruseşti Tu-95 au determinat ridicarea de la sol a unor avioane militare americane de câteva ori. De asemenea, în timpul unei incursiuni în apropiere de Alaska, a fost detectat şi un avion rusesc de strângere de informaţii împreună cu bombardierele. Maiorul Beth Smith, purtătoare de cuvânt pentru Comandamentul Nordic American şi Comandamentul Nord-American de Apărare Aerospaţială (NORAD), a subliniat că zborurile ruseşti şi-au intensificat activitatea dar a minimalizat ameninţarea, afirmând că acestea sunt misiuni şi exerciţii de antrenament obişnuite. Zborurile au fost efectuate în principal de-a lungul zonei de identificare şi apărare aeriană a Alaskăi, ce acoperă Insulelel Aleutine şi partea continentală a statului, iar o incursiune a implicat intrarea în zona de apărare aeriană a Canadei. Bombardierele au fost un Tu-95 (Ursul H în terminologia NATO) şi un Tu-142 (Ursul F), o aeronavă de recunoaştere maritimă, fiind identificat şi un avion de spionaj Il-20. Alţi oficiali din cadrul apărării susţin că numărul mare de incursiuni aeriene este foarte neobişnuit şi duce cu gândul la Războiul Rece. „Forţele strategice nucleare ruseşti par să încerce să testeze reacţiile noastre de apărare aeriană sau sistemele noastre de comandă şi control”, susţine un oficial din cadrul apărării. „Nu sunt numai nişte misiuni de antrenament”, adaugă sursa sub acoperirea anominatului.