Două violuri comise în Italia, unul la Milano, atribuit unui egiptean, şi celălalt la Roma, pentru care este acuzat un român, au relansat dezbaterea pe tema securităţii, în condiţiile în care forţele de stînga şi de dreapta se confruntă în alegerile municipale din Roma. Un egiptean aflat în situaţie ilegală şi cu antecedente penale a fost arestat vineri pentru violarea unei studente americane. La Roma, poliţia a anunţat sîmbătă că a arestat joi seara un român, care a înjunghiat şi agresat sexual o studentă de 31 de ani, originară din Lesotho. Ioan Rusu, în vîrstă de 37 de ani, este recidivist şi de această dată va fi acuzat de tentativă de omor, sechestru de persoană şi viol. „Acestea sînt fapte de o mare gravitate”, a reacţionat imediat ministrul de Interne, Giuliano Amato, subliniind „intervenţia rapidă a forţelor de ordine, care i-au adus pe vinovaţi în faţa justiţiei şi au salvat probabil viaţa uneia dintre victime”. „Agresiunea de la Roma aduce în prim-plan problema securităţii, ignorată de administraţia de centru-stînga”, a denunţat Gianni Alemanno, candidatul dreptei pentru al doilea tur al alegerilor municipale de la 27 şi 28 aprilie, unde cursa este foarte strînsă. „Walter Veltron, fostul primaral al Romei şi Francesco Rutelli, candidatul stîngii, ar face bine să se întrebe cu privire la responsabilitatea lor privind proliferarea taberelor de nomazi”, a adăugat acesta. „Fără polemici vă rog, vă invit pe toţi să fiţi uniţi împotriva infracţiunilor, mai degrabă decît să recurgeţi la instrumentaţii politice. Propaganda nu ajută în lupta împotriva infracţiunilor”, a reacţionat adversarul său, Francesco Rutelli. „În privinţa securităţii, nu s-au făcut decît discursuri măreţe”, a apreciat Francesco Storace, preşedintele micului partid de extremă-dreapta La Destra, pentru care nu există decît o soluţie: „izgonirea celor care comit delicte”.

La sfîrşitul lunii octombrie, uciderea la Roma a unei femei de 47 de ani, pentru care este acuzat un rom român, a generat furie în Italia şi a dus la adoptarea unui decret ce facilitează, în numele securităţii publice, expulzarea cetăţenilor străini, chiar dacă provin din state membre ale UE.