Medicii atenţionează că virusurile hepatitice reprezintă, în întreaga lume, o problemă reală de sănătate publică şi, din acest motiv, există o preocupare pentru prevenirea infecţiei şi depistarea precoce a pacienţilor infectaţi. De asemenea, specialiştii susţin că virusul hepatitic B creşte de o sută de ori riscul de cancer hepatic, ocupând locul al doilea în rândul factorilor de risc pentru cancer, după tutun, informează, într-un comunicat de presă, GlaxoSmithKline (GSK). La nivel mondial se înregistrează peste 1,4 milioane de cazuri de hepatită acută A şi peste 240 milioane de persoane infectate cronic cu virusul hepatitic B (VHB). În ţara noastră, peste un milion de persoane sunt infectate cu VHB, ţara noastră ocupând locul 2 în Europa şi având statut de ţară cu endemicitate ridicată pentru infecţia VHB. „Populaţia trebuie să ştie că există soluţii pentru ca o astfel de infecţie să nu se transforme într-o dramă, iar una dintre cele mai importante măsuri este vaccinarea. Încă din prima zi de viaţă, nou-născutul este vaccinat împotriva hepatitei B în cadrul Programului Naţional de Vaccinare. Din păcate, însă, observăm, în ultimii ani, un trend îngrijorător al mamelor care refuză să îşi vaccineze copiii împotriva Hepatitei B, boală care, dacă este dobândită în copilărie, conduce rapid la ciroză hepatică şi deces”, a spus conf. dr. Victoria Aramă, din cadrul Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş” din Bucureşti.

NUMAI ÎN 2011, ÎN ROMÂNIA AU FOST RAPORTATE CÂTE DOUĂ CAZURI DE HEPATITĂ B LA 100.000 DE LOCUITORI ŞI 11,6 CAZURI DE HEPATITĂ A LA 100.000 DE LOCUITORI. ÎN 2012, MAJORITATEA CAZURILOR DE HEPATITĂ B INTRATE ÎN SISTEMUL DE SUPRAVEGHERE AU FOST CONSEMNATE ÎN RÂNDUL TINERILOR CU VÂRSTE ÎNTRE 25 ŞI 34 DE ANI.

Datele statistice arată că, anual, în întreaga lume se estimează că sunt peste 600.000 de decese din cauza complicaţiilor infecţiei cronice cu virus hepatitic B (ciroza hepatică şi carcinomul hepatocelular).

CĂI DE TRANSMITERE Hepatita acută cu virus A este contractată pe cale digestivă, prin intermediul mâinilor murdare, al apei sau alimentelor contaminate, şi evoluează de obicei către vindecare, neexistând riscul evoluţiei către hepatita cronică sau ciroza hepatică. Hepatita acută B apare ca urmare a infectării cu virusul hepatitic B. Virusul poate fi transmis pe mai multe căi: de la mamă la copil în timpul naşterii, prin contact sexual, prin folosirea în comun a acelor de seringi de către utilizatorii de droguri intravenoase, tatuaje şi, foarte rar, prin transfuzii. Pe de altă parte, specialiştii Alianţei Mondiale pentru Hepatită atrag atenţia asupra faptului că printre cauzele principale ale contractării virusului hepatitic se numără şi călătoriile în zone ale lumii cu incidenţă mare a hepatitei A sau B. În condiţiile creşterii fluxului de persoane care călătoresc în aceste zone, se pot înregistra epidemii locale de import.

SIMPTOME Cele mai frecvente simptome ale hepatitei acute sunt icterul, urina închisă la culoare, scaunele decolorate, greaţă, vărsături şi durerile abdominale. În 10-20% din cazuri, infecţia acută cu VHB poate evolua către infecţie cronică, care poate conduce, în timp, la ciroză hepatică sau chiar cancer hepatic. La nivel mondial, peste 240 de milioane de persoane suferă, în prezent, de infecţie cronică.

ÎN ROMÂNIA SE ESTIMEAZĂ O RATĂ RIDICATĂ A MORTALITĂŢII CAUZATE DE CIROZA HEPATICĂ (PESTE 20/100.000 DE FEMEI ŞI PESTE 40/100.000 DE BĂRBAŢI).

Reamintim că, pe 28 iulie, în întreaga lume s-a sărbătorit Ziua de Luptă Împotriva Hepatitei, tema fiind „Nu vezi nimic rău, Nu auzi nimic rău, Nu vorbeşti nimic rău“ („See No Evil, Hear No Evil, Speak No Evil“), şi s-a atras atenţia asupra faptului că hepatita este o boală ignorată la nivel mondial. Peste 250 de persoane din România au participat duminică, 28 iulie 2013, între orele 12.00 şi 14.00, la flash-mob-ul organizat de Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO), în Bucureşti, la Plaza România, Braşov - Centrul Civic, Câmpia Turzii - Parcul Central, pentru a susţine cauza pacienţilor cu afecţiuni hepatice de pretutindeni. APAH-RO, împreună cu partenerii şi colaboratorii săi, a desfăşurat un eveniment inedit, ce va contribui la încercarea de a doborî recordul din Guinness Book înregistrat anul trecut, prin „cei mai mulţi oameni care, în intervalul a 24 de ore, realizează cele trei gesturi-simbol: nu văd, nu aud, nu vorbesc… despre rău”. „Ne-am dorit ca anul acesta să dăm o mai mare amploare acţiunilor noastre, să fim mai aproape de oameni şi să-i convingem de importanţa testării şi a depistării la timp a afecţiunilor hepatice. Şi credem că, datorită voluntarilor din toate colţurile ţării, am reuşit. Trebuie să conştientizăm că hepatita acţionează ca un duşman tăcut. Nu trebuie să aşteptăm simptome ale bolii, e important să ne testăm, pentru că trăim într-o ţară în care una din zece persoane este afectată de o formă de hepatită cu virusul B sau C. Numai noi ne putem salva pe noi şi, indirect, şi pe cei din jurul nostru”, a declarat preşedintele APAH-RO, Marinela Debu.