Aderarea României la UE a însemnat, în primul rând, deschiderea graniţelor ţării, ceea ce a uşurat accesul tinerilor români la sistemul educaţional din statele membre ale comunităţii europene. Aşa se face că, dacă înainte de 2007, absolvenţii de liceu care aveau rezultate excepţionale la învăţătură sau deţineau resursele materiale necesare aveau ca opţiuni universităţile din SUA (mai rar cele europene), după aderare au început să fie luate cu asalt şi universităţile din UE, ceea ce a dus la un adevărat exod al tinerilor cu potenţial. Potrivit declaraţiilor coordonatorului proiectului internaţional „World Education”, derulat de Integral Group (companie internaţională cu 20 de ani de experienţă în consultanţă educaţională pentru studii în străinătate), Svetlan Danev, numai în cazul universităţilor din Marea Britanie, numărul studenţilor români înregistraţi a crescut de la 80 în 2007, la 2.552 în 2012. În ceea ce priveşte motivul pentru care majoritatea absolvenţilor de top ai învăţământului liceal aleg să studieze peste hotare, acesta este simplu şi, în ciuda a ceea ce am putea crede, nu are legătură cu sistemul educaţional din România: tinerii vor un viitor stabil, asigurat din punct de vedere financiar, într-un stat în care munca este plătită la adevărata sa valoare.

REZULTATE BUNE, LOC DE MUNCĂ ASIGURAT „Toţi foştii elevi care acum studiază în străinătate mi-au spus acelaşi lucru: au plecat pentru a avea un viitor mai bun. Este adevărat că şi sistemele de educaţie diferă: în România ne bazăm pe tradiţionalul sistem de cursuri şi seminarii; în străinătate, studenţii fac mai mult studiu individual şi proiecte pe echipe. Este mai multă practică decât teorie, dar asta nu înseamnă că sistemul lor este superior celui românesc, ci doar diferit. Universităţile din străinătate oferă, însă, un altfel de avantaj studenţilor: dacă ai rezultate bune şi foarte bune eşti angajat încă de pe băncile facultăţii”, a spus directorul Colegiului Naţional „Mihai Eminescu” din Constanţa, prof. Camelia Ciurescu.

ÎN CONDIŢIILE ÎN CARE, ÎN ŢARĂ, GĂSIREA UNUI LOC DE MUNCĂ ESTE O ADEVĂRATĂ AVENTURĂ PENTRU TINERII ABSOLVENŢI, ESTE DE ÎNŢELES DE CE GENERAŢIILE ACTUALE SE GÂNDESC LA UN VIITOR DEPARTE DE LOCURILE NATALE.

La aceeaşi concluzie a ajuns şi profesorul de fizică Lucian Oprea, din cadrul Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân” (CNMB) din Constanţa, care a făcut un stagiu de pregătire în SUA, în cadrul unui proiect internaţional cu o universitate americană. „Absolvenţii buni pleacă pentru că în străinătate munca le este recunoscută şi sunt plătiţi la adevărata valoare făcând ceea ce le place. Au parte de recunoaştere financiară şi pot evolua profesional, lucru care, în România, pentru pasionaţii de fizică este aproape imposibil”, a declarat prof. Oprea. Mai exact, cei care vor să studieze în facultate fizica au, după absolvire, două opţiuni: să devină profesor sau cercetător. În ambele cazuri, salariile primite sunt la limita existenţei. Acelaşi lucru este valabil şi pentru alte discipline exacte.

PLECAT DEFINITIV Printre absolvenţii constănţeni care studiază în străinătate se numără şi Isabela Pal, care este, în prezent, în ultimul an la Smith College, din SUA. „Planurile mele pentru facultate au prevăzut, încă de la începutul liceului (am absolvit CNMB), o instituţie de învăţământ americană. Mulţumită rezultatelor mele şi muncii depuse de-a lungul facultăţii, în prezent am obţinut şi un stagiu de pregătire într-una din cele mai mari bănci internaţionale, Deutsche Bank, şi lucrez pe Wall Street”, povesteşte Isabela. Un alt absolvent al CNMB care a luat contact cu învăţământul din străinătate este şi Cristina Fediuc, care urmează cursurile Facultăţii de Administrare a Afacerilor din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti, dar care a studiat şi în străinătate, în cadrul programelor Erasmus. Astfel, ea a avut ocazia să facă o comparaţie între sistemele educaţionale din Franţa, Suedia şi cel din România. „Nu am observat diferenţe capitale între modul de predare francez şi cel român, poate doar bibliografii şi studii de caz mai actuale. În rest, şi în Franţa predomină statul cu mâinile la spate, ochii ţintă la profesor şi urechile ciulite. Studenţii francezi sunt foarte conştiincioşi, dar cei români sunt mult mai buni. Înseamnă că sistemul de învăţământ românesc nu este atât de negru pe cât credem”, a spus Cristina. O soluţie pentru stoparea exodului geniilor României o reprezintă, în viziunea rectorului Universităţii „Ovidius” din Constanţa, prof. univ. dr. Tiberius Epure, o implicare mai mare a agenţilor economici mari în procesul educaţional, selectarea studenţilor buni încă de pe băncile facultăţii şi oferirea unui loc de muncă care să le asigure un viitor decent.

Un caz deosebit îl reprezintă cel al unei alte absolvente a CNMB, Dana Pisică, care urmează cursurile Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti. „Aplicasem pentru o facultate de medicină din Anglia, dar, în urma procesului riguros de selecţie, nu am reuşit să intru. Am fost dezamăgită, dar acum, după ce am început cursurile, nu-mi mai pare rău. Sistemul de educaţie din România este foarte bun, din punct de vedere al calităţii profesorilor. Nu avem parte de dotările din străinătate, dar din punct de vedere al informaţiei cred că stăm mult mai bine faţă de alte state. Acum nu-mi mai este atât de frică să rămân în România”, a spus Dana.