Constantin Cişmigiu, un apropiat al torţionarului Alexandru Vișinescu, susține că deținuții politici "nu erau înfometați și nici nu au fost bătuți", el menționând că aceştia primeau "ceai cu marmeladă și ciorbă". Cişmigiu s-a aflat, ieri, în sala de judecată a termenului din dosarul lui Vişinescu, care a fost adus ieri, cu mandat, la Curtea de Apel Bucureşti, unde s-a judecat dosarul în care acesta este acuzat de moartea a 12 deţinuţi politici în perioada în care a condus Penitenciarul Râmnicu Sărat.

"Pentru deținuții politici, (angajaţii penitenciarelor - n.r.) erau mai stricți. Îi țineau câte unul într-o celulă mică. (...) (Deţinuţii - n.r.) ieșeau în fiecare zi la plimbare, 20 de minute. (...) Cum să fie înfometați? Nici eu nu aveam mâncare destulă. Le dădeau un ceai dimineața, cu marmeladă, la prânz o ciorbă", a spus Constantin Cișmigiu, după încheierea termenului de ieri. Apropiatul lui Vișinescu a precizat că îl ştie pe acesta din 1954 şi că a lucrat în cadrul Direcției Generale a Penitenciarelor, în perioada comunistă. Constantin Cișmigiu a mai spus că nu a auzit despre deținuți politici care ar fi fost bătuți în penitenciare. "Nu e adevărat că aveau 40 de kg. Aveau 40 de kg de lemne (pentru încălzire - n.r.). Norma de lemne pe zi era de 40 de kg. Mulți dintre deținuții politici erau cu școală, cu comportare corectă, nu a avut nimeni niciodată nimic cu ei", a declarat el. La termenul de ieri a fost audiată Nicoleta Eremia, soția unui fost deținut politic de la Penitenciarul Râmnicu Sărat. Ea a povestit instanței că soțul ei, care între timp a murit, avea 30 de kg la ieșirea din închisoare, după trei ani de detenție. "Când s-a întors acasă de la penitenciar, ajunsese de la 82 de kg la 30 de kg. Când a ieșit, mama lui îi făcea parastas, pentru că a ieșit printre ultimii, dacă nu chiar ultimul. Fusese condamnat la 25 de ani de temniță grea, pentru că formase un grup de rezistență împotriva regimului comunist", a spus Nicoleta Eremia.

Următorul termen de judecată în acest dosar a fost stabilit pentru 19 noiembrie, când vor fi audiați mai mulți martori.

La termenul din 22 octombrie, Curtea de Apel Bucureşti a decis ca statul român, reprezentat de Ministerul de Finanţe, Ministerul Afacerilor Interne şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor să fie părţi responsabile civilmente în dosarul lui Alexandru Vişinescu, astfel încât, dacă instanţa va dispune plata unor daune morale, cele trei instituţii vor plăti şi ele, alături de Vişinescu. Instanţa a ridicat, din oficiu, problema instituirii sechestrului asupra bunurilor lui Alexandru Vişinescu, iar procurorul de şedinţă a susţinut că acest lucru este necesar. Procurorul a cerut să fie pus sechestru pe locuinţa fostului torţionar şi pe acţiunile pe care acesta le deţine, solicitând totodată şi poprirea veniturilor din pensie ale lui Vişinescu.