O decizie fără precedent a instanţelor din România îl are în prim-plan pe Alexandru Vișinescu, primul comandant de penitenciar din perioada comunistă care a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Vişinescu a primit 20 de ani de închisoare.
SE ARATĂ ÎN RECHIZITORIU CĂ... Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada 1956-1963, Alexandru Vişinescu, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, "a săvârşit acţiuni şi inacţiuni sistematice care au avut ca rezultat persecutarea colectivităţii reprezentate de deţinuţii politici încarceraţi în acest penitenciar, prin privare de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestora, pe motive de ordin politic". Deţinuţii erau supuşi unor condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea lor fizică, fără să li se asigure un minim de medicamente şi fără să li se acorde îngrijiri sau asistenţă medicală adecvate, a arătat Parchetul instanţei supreme. „Totodată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele-penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaţilor prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreţionar şi abuziv, condiţiile de detenţie inumane, relele tratamente, bătaia şi alte violenţe, ignorarea adreselor şi sesizărilor formulate de către deţinuţi erau tot atâtea acţiuni menite a duce la exterminarea fizică a persoanelor încarcerate", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.
Regimul impus de Vişinescu în Penitenciarul Râmnicu Sărat nu asigura sub nicio formă condiţiile minime de supravieţuire pe termen lung, având în vedere că, de cele mai multe ori, sentinţele se întindeau pe o perioadă care depăşea zece ani. "Decesul deţinuţilor survenea, astfel, în urma unui proces lent, dar eficace, prin care aceştia erau torturaţi fizic şi psihic", au precizat procurorii.
REACŢII În acest context fără precedent, istoricul Georgeta Filitti a declarat, miercuri, că este un moment istoric, întrucât Vişinescu a fost "una din marile bestii fabricate de neamul nostru". Filitti consideră totodată îndreptăţit faptul că Vişinescu a fost condamnat la 20 de ani de închisoare, deşi acesta nu va suporta puşcăria pe care au "îndurat-o" alţii din cauza lui. "Dar simpla recluziune îl va face să se căiască, sper eu (...) Cred că a fost una din marile bestii fabricate de neamul nostru. Dar ăştia suntem, şi buni, şi răi", a mai spus Georgeta Filitti.
Preşedintele Consiliului ştiinţific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Dinu Zamfirescu, spune că, după Vişinescu, trebuie să urmeze şi alţi "bravi tovarăşi", iar primul "pe ordinea de zi" este Ion Ficior, fostul deţinut politic precizând că este mai bine mai târziu decât niciodată că instanţele pronunţă aceste condamnări. Şi preşedintele executiv al IICMER, Radu Preda, a declarat că decizia instanţei în privinţa lui Vişinescu este "o condamnare simbolică", precizând însă că aceasta nu rezolvă procesul comunismului. „Este o condamnare simbolică, cu importanţă istorică. Se creează un precedent în jurisprudenţa românească, un precedent de care aveam nevoie. (...) Pe de altă parte, să ne ferim de o capcană foarte gravă, aceea de a considera că printr-un proces al unei persoane date, în cazul de faţă Vişinescu, am rezolvat procesul comunismului. Nu este vorba de aşa ceva. (...) Părerea mea personală, dar şi a Institutului pe care îl conduc, este că procesul comunismului trebuie să continue, chiar dacă şi cu foarte mare întârziere", a mai spus Preda.
Alexandru Vişinescu s-a născut la Buzău, în 1925, şi a fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat din anul 1956 şi până la desfiinţarea acestuia, în 1963, fiind şi ultimul comandant al închisorii unde a murit, în urma torturilor, Ion Mihalache.
Înainte de a fi numit în funcţia de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu a deţinut poziţii în sistemul penitenciar, activând în unităţile Mislea şi Jilava, la începutul anilor '50. Vişinescu a lucrat în cadrul grupei operative a închisorii în perioada decembrie 1954 - aprilie 1956. Decizia autorităţilor de a dezafecta Penitenciarul Râmnicu Sărat l-a propulsat pe fostul comandant în funcţia de inspector în cadrul aparatului central al Direcţiei Generale a Penitenciarelor. Ulterior, între 1965 şi 1976, a deţinut funcţii de conducere în cadrul închisorilor Ploieşti şi Ilfov şi a predat la şcoala de subofiţeri de penitenciare. În prezent, el trăieşte într-un bloc din centrul Capitalei, cu o pensie de peste 3.200 de lei pe lună.