Aflată la Constanţa pentru a participa la Conferinţa privind Strategia UE pentru Delta Dunării, delegaţia Comisiei Europene, condusă de comisarul european pentru politici regionale Johannes Hohn, şi-a început ziua de ieri cu o vizită la Staţia de epurare Constanţa Nord din Mamaia. Cu această ocazie, membrii delegaţiei au putut observa rezultatele nefaste ale lipsei de cooperare între administraţia centrală şi cea locală. „Cheia succesului pentru accesarea fondurilor europene este conlucrarea cu administraţia locală. Cine n-a fost în administraţia locală nu are ce căuta în cea centrală. Cel care ştie cel mai bine ce se întâmplă la nivel local este cel din administraţia locală”, a declarat Răzvan Murgeanu, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei. La rândul său, preşedintele Consiliului judeţean Constanţa (CJC), Nicuşor Constantinescu, a confirmat afirmaţiile secretarului de stat. „Şantierul ISPA - Staţia de epurare Constanţa Nord s-a dovedit a fi un eşec al administraţiei centrale în gestionarea fondurilor europene fără consultarea CJC, Consiliului Local Municipal sau Primăriei Constanţa. Tehnologia achiziţionată este din 1990”, a declarat Nicuşor Constantinescu. El a adăugat că s-a ajuns în situaţia ca în loc ca proiectul să fie implementat în patru ani (cât era preconizat în proiect), acesta să se prelungească, ajungând, până în prezent, la şapte ani. „Firmele greceşti au dat faliment, nu au nici-o răspundere, antreprenorii români la fel sau sunt în grave situaţii financiare, autorităţile române, respectiv cele locale nu au încasat banii, iar cetăţenii nu beneficiază de o epurare de calitate”, a enumerat preşedintele CJC câteva dintre efectele gestionării defectuoase a proiectului de către autorităţile centrale. Nicuşor Constantinescu a mai atras atenţia asupra faptului că, din cauza lipsei sistemului tehnologic de odorizare a staţiei, aceasta a trebuit să fie acoperită, în caz contrar turismul din Mamaia fiind în pericol de a dispărea din cauza mirosului degajat de staţie. „Iată, dacă nu am fost consultaţi, staţia este un eşec, cheltuim alţi bani atât noi, cât şi europenii. De aceea spun că noi ştim cel mai bine ce se întâmplă la nivel local, iar ministerele doar vin să ne controleze”, a adăugat Nicuşor Constantinescu.

PROIECTE PENTRU COPIII CU NEVOI SPECIALE. După această vizită, membrii delegaţiei s-au deplasat la complexul terapeutic Centrul Albatros, pentru a asista la inaugurarea lucrărilor de extindere a instituţiei. Proiectul „Extindere complex terapeutic Centrul Albatros”, finanţat din fonduri europene nerambursabile, a fost realizat la iniţiativa conducerii CJC. Valoarea totală a investiţiei este de 6.117.795,95 lei, dintre care 4.209.535,75 lei din Fondul European de Dezvoltare Regională. Obiectivul general al proiectului îl reprezintă extinderea şi modernizarea complexului prin crearea unor spaţii suplimentare şi dotarea acestora cu materiale didactice adecvate. Mai exact, va fi ridicat un nou corp de clădire, legat de cel deja existent printr-un hol de acces şi legătură cu lift, unde vor fi amenajate sală de sport şi laboratoare pentru recuperarea copiilor cu nevoi speciale. Prin realizarea acestor lucrări se doreşte creşterea calităţii procesului instructiv-educativ şi terapeutic.

EXEMPLU DE COLABORARE. „Numărul beneficiarilor noştri va creşte de la 145 la 450 de elevi. Gradul terapeutic recuperator va creşte de la 50% la 80% şi creşterea calităţii procesului instructiv-educativ cu regim special va fi de la 60% la 90%”, a declarat directorul executiv din cadrul CJC, Sevil Sumanariu. Lucrările la noua clădire vor dura 11 luni. Tot ieri, conducerea CJC a inaugurat lucrările pentru proiectul „Extindere complex de integrare prin terapii specifice” din cadrul Şcolii Speciale nr. 1, în valoare de 1.118.091,87 de lei, fonduri nerambursabile. Lucrările vor consta în extinderea clădirii cu un complex de spaţii terapeutice în care se vor desfăşura activităţi de recuperare pentru cei 260 de copii cu nevoi speciale care beneficiază de serviciile instituţiei. În acest fel, numărul beneficiarilor va creşte la 310 elevi. „Ce se face acum aici este un exemplu de bună practică între minister, prin Agenţia de Dezvoltare Regională Sud-Est şi administraţia locală”, a declarat Răzvan Murgeanu. Lucrarea de la Şcoala Specială nr.1 se va finaliza în aproximativ şase luni.