Regina Elisabeta a II-a l-a primit, marţi, pe preşedintele irlandez, Michael D. Higgins, aflat într-o vizită de stat istorică, de patru zile, în Marea Britanie, un eveniment fără precedent la aproape un secol după independenţă, care consacră reconcilierea între cele două state vecine. În prima zi a vizitei sale, preşedintele irlandez a menţionat, în faţa celor două Camere ale Parlamentului din Westminster, „prietenia călduroasă” dintre cele două ţări. „Sunt aici într-un moment în care cele două insule ale noastre au ajuns la relaţii apropiate şi călduroase care altădată păreau imposibile”, a declarat acest poet şi fost ministru al Culturii, în vârstă de 72 de ani. „Aştept cu încredere un viitor în care această prietenie ar putea creşte şi mai mult şi în mod productiv”, a adăugat acesta.

Marea Britanie este principalul partener comercial al Irlandei, potrivit datelor din 2012 ale Guvernului britanic. „Ţările noastre pot fi foarte mândre de progresele înregistrate graţie păcii în Irlanda de Nord”, a afirmat preşedintele irlandez. „Mai este un drum lung de parcurs, drumul unei reconcilieri durabile şi creatoare, iar cele două guverne ale noastre au responsabilitatea de a încuraja şi de a-i susţine pe cei care trebuie să ducă la bun sfârşit procesul către o pace permanentă şi constructivă”, a continuat acesta.

Preşedintele irlandez, a cărui funcţie este mai degrabă onorifică, a venit de mai multe ori în Marea Britanie de la preluarea funcţiei, în noiembrie 2011, dar nu a avut niciodată dreptul la o vizită de stat. A participat ulterior, în cursul serii, la o cină la castelul Windsor, în prezenţa reginei Elisabeta a II-a, a premierului britanic, James Cameron, şi a fostului oficial din cadrul Armatei Republicane Irlandeze (IRA), Martin McGuinness. Invitaţia pe care regina i-a adresat-o acestui catolic de 63 de ani, care a luptat împotriva dominaţiei britanice timp de 30 de ani de „tulburări” în Irlanda de Nord, este profund simbolică. Fost negociator al procesului de pace în această provincie, al cărei vicepremier este în prezent, Martin McGuinness s-a întâlnit deja cu regina Elisabeta a II-a în timpul deplasării sale fără precedent la Belfast, în iunie 2012. Suverana i-a strâns atunci mâna, marcând o reconciliere spectaculoasă.

Regina Marii Britanii a salutat prezenţa preşedintelui Higgins şi şi-a exprimat speranţa faţă de „un viitor mai stabil” între cele două ţări. Prezenţa lui Martin McGuinness la Palatul Windsor, la trei ani după ce a refuzat să participe, la Dublin, la o cină organizată în onoarea reginei, a fost considerată sâmbătă, de către Gerry Adams, preşedintele Sinn Fein, principalul partid al comunităţii catolice, drept „un nou exemplu de angajament al Sinn Fein în favoarea unui viitor fondat pe toleranţă şi egalitate”. Sinn Fein, aripa politică a defunctei IRA, aparţine Guvernului biconfesional în exerciţiu la Belfast, chiar dacă scopul său ultim rămâne oficial reintegrarea Ulster în Republica Irlanda. O participare care va nemulţumi, cu siguranţă, unii protestanţi nord-irlandezi.

Provincia Irlanda de Nord a cunoscut 30 de ani de conflict între catolici şi protestanţi, în cursul cărora au murit circa 3.500 de persoane. La 16 ani după acordul de pace, autorii crimelor nu au fost toţi condamnaţi. În prezent, o dezbatere are loc între cei care vor să întoarcă pagina, acordând imunitate responsabililor de aceste atentate, şi unele familii ale victimelor, care cer dreptate. În februarie, un tribunal londonez a reînviat polemica, acordând imunitate principalului suspect în atentatul din Hyde Park, în centrul Londrei, din 1982. Miercuri, preşedintele irlandez ar putea evoca aceste subiecte în timpul unei întâlniri cu premierul David Cameron.