Toată floarea cea vestită a politicii românești s-a reunit joi, 11 mai, la Palatul Cotroceni, să celebreze Ziua Europei cu întârziere (că așa se fac lucrurile la noi), în prezența președintelui Comisiei Europene (CE), Jean-Claude Juncker. Deși lumea se aștepta ca vizita lui Juncker să meargă dincolo de protocoalele scorțoase și să clarifice situația României în comunitate, președintele CE s-a rezumat doar la o serie de discursuri siropoase care arată că în țara noastră curg râuri de lapte și miere. Culmea, tot românii au luat taurul de coarne. Inutil, însă!

Mare bucurie, mare, joi, 11 mai, la Palatul Cotroceni. Președintele Comisiei Europene (CE), Jean-Claude Juncker, ne-a binecuvântat cu o vizită în premieră. Și ce alt prilej mai bun ar fi avut decât să petreacă Ziua Europei. E drept, a ales să celebreze această sărbătoare la două zile după ce a trecut (Ziua Europei este în 9 mai), dar pentru noi nu este așa o mare problemă, din moment ce România oricum este cu 50 de ani în urmă față de alte state (cu exagerarea de vigoare - sau nu?).

DECLARAȚII SIROPOASE

După ce a mâncat și a băut pe săturate din bugetul cel umflat de protocol al Administrației Prezidențiale, Juncker a făcut o serie de declarații siropoase la adresa poporului român. „Mă bucur că pot să sărbătoresc Ziua Europei alături de dumneavoastră, într-un oraș și într-o țară care îmi sunt foarte dragi. Nu voi înceta niciodată să admir România. O fac încă din ziua aceea din ianuarie 2007, când s-a alăturat marii familii europene. Aici, o intersecție a popoarelor a modelat o cultură bogată și unică, iar sub teii minunatelor parcuri a inspirat minunatele poeme românești. Am fost întotdeauna convins că locul României este în interiorul familiei europene. România și Europa sunt lucruri care merg împreună și mulțumită eforturilor României am putut reconcilia istoria și geografia Europei. Primind această țară în interiorul familiei europene am pus capăt situației de după război, astfel încât Europa să nu mai fie niciodată divizată în două părți ireconciliabile. Românii trebuie să fie mândri de parcursul lor european, iar noi, ceilalți europeni, ne-am îmbogățit prin prezența României, care a dat o nouă dimensiune Europei”, a adăugat Juncker, aproape făcându-ne să plângem de emoție.

SĂ VORBIM DESPRE MCV ȘI SCHENGEN... CĂ DĂ BINE!

Juncker a mai adus în discuție și Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), acel Bau-Bau care sperie România de zece ani. El a spus că, în anul în care România va prelua președinția CE, MCV va fi ridicat, pentru că „nu putem prezida UE sub impresia că suntem controlați de ceilalți”. Mai mult, a vorbit despre aderarea la Schengen, un alt subiect sensibil pentru noi. Evident, faptul că a vorbit nu înseamnă că vom fi agreați peste noapte de ceilalți membri. Dar declarațiile lui de un optimism debordant au efectul pe care îl au pâinea și apa în stomacul unui om înfometat. „Deja România îndeplinește toate criteriile și trebuie să recunoaștem și să îi acordăm statutul de membru Schengen”, a declarat Juncker. Poate ar fi bine să spună același lucru atunci când chiar o să conteze.

FRUNTEA LUI BĂSESCU, RĂSFĂȚATĂ CU UN PUPIC

Gesturile pline de sensibilitate ale lui Juncker nu s-au oprit la declarațiile mieroase. În momentul în care a ajuns în plenul reunit al Parlamentului, unde trebuia să citească un discurs lung și care nu spune nimic, Juncker s-a oprit în dreptul fostului președinte Traian Băsescu, actualmente senator, și l-a pupat pe frunte (awww!). Probabil că, dacă Băsescu nu s-ar fi descotorosit de celebra șuviță, Juncker nimerea cu buzele fix în părul fostului șef de stat. Ulterior, au început și discuțiile serioase.

ROMÂNIA, BÂNTUITĂ DE COMUNISM SUB OCHII BRUXELLES-ULUI

Unul dintre cei care au deschis rănile pe care Juncker s-a făcut că nu le vede este, surprinzător sau nu, președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu. El a spus, fără menajamente, că unii funcționari de la Bruxelles tolerează comunismul modern în care ne scăldăm. „Statul se pune la dispoziția cetățenilor și se străduiește să ofere serviciile necesare unei vieți tot mai decente. Să recunoaștem că cele mai puține transformări le-a avut versantul represiv al statului, prin instituțiile de forță, prin parchete, prin destule curți de justiție, fantoma comunismului încă mai bântuie. Mentalitatea și procedurile nu s-au primenit îndeajuns. Ceea ce stârnește uimirea societății de câțiva ani este că tocmai această componentă insuficient reformată a statului pare să fie apreciată de unii funcționari de la Bruxelles. Cel puțin atunci când tratează cu România, anumiți funcționari ai Comisiei Europene par să fi pierdut știința părinților fondatori de a recunoaște și de a respinge derapajele autoritare și discreționare ale agențiilor represive ale statului. Noi, care am trăit experiența totalitară, am învățat să nu confundăm represiunea nedreaptă și abuzul de putere cu statul de drept. N-ar trebui să lăsăm astăzi să cadă alte cortine, de data aceasta de catifea, menite să opereze distincții în rândul statelor membre.Tocmai de aceea și pentru a evita ca insatisfacțiile să se difuzeze și să se acumuleze în societate, este nimerit să ne întoarcem în căutarea inspirației la gândirea părinților fondatori”, a declarat Tăriceanu. Iar ca pachetul să fie complet, Jean-Claude Juncker a avut întrevederi cu președintele Klaus Iohannis și premierul Sorin Grindeanu. Dacă întâlnirea cu președintele a trecut neobservată, cea cu Grindeanu a început cu „acompaniamentul” unui grup de protestatari, care l-au așteptat la intrarea în Palatul Victoria doar pentru a striga: „Europa cere fără grațiere!”. No comment!