Preşedintele american a sosit duminică, în Irak, în cadrul unei vizite de adio surpriză. Este cea de-a patra vizită a şefului Casei Albe în Irak, după invadarea ţării de forţa multinaţională condusă de SUA, în martie 2003. George W. Bush, al cărui mandat expiră la 20 ianuarie anul viitor, cînd îi va succeda în funcţie Barack Obama, a vizitat Irakul în noiembrie 2003 de Ziua Recunoştinţei, în iunie 2006 şi în septembrie 2007. Acest eveniment survine după semnarea la începutul acestei luni a acordului de securitate americano-irakian, ce prevede retragerea forţelor americane pînă în decembrie 2011 şi care urmează să intre în vigoare la data de 1 ianuarie anul viitor. Preşedintele Bush a fost primit la Bagdad de omologul său irakian, Jalal Talabani, potrivit unor imagini difuzate de televiziunea oficială irakiană al-Iraqia. După imnurile naţionale, cei doi lideri au trecut în revistă gărzile de onoare, înainte de a intra în reşedinţa prezidenţială, din centrul capitalei irakiene.

Un raport nepublicat despre reconstrucţia condusă de SUA în Irak arată că efortul administraţiei americane s-a soldat cu o pierdere de 100 de miliarde de dolari. Raportul, prima relatare oficială de acest fel, circulă sub formă de proiect într-un cerc restrîns de experţi tehnici, poliţişti şi oficiali de rang înalt. Acesta conchide de asemenea că, în momentul în care reconstrucţia a început să stagneze - în special în privinţa reformării poliţiei şi armatei irakiene - Pentagonul a lansat măsuri de progres pentru a acoperi eşecurile. Într-un pasaj, de exemplu, fostul secretar de Stat Colin Powell este citat afirmînd că în lunile ce au urmat ofensivei din 2003, Departamentul Apărării a continuat să inventeze cifre ale forţelor irakiene - numărul ar depăşi 20.000 pe săptămînă!. „Acum avem 80.000, acum avem 100.000, acum avem 120.000”, ar fi precizat acesta. Declaraţia sa conform căreia Pentagonul ar fi umflat numărul de militari irakieni competenţi este sprijinită şi de generalul Ricardo S. Sanchez, fostul comandant al trupelor terestre din Irak, precum şi de Paul Bremer al III-lea, administratorul civil pînă la instaurarea unui Guvern irakian, în iunie 2004. Printre concluziile documentului se numără aceea că, la cinci ani de la angajarea în cel mai mare proiect de reconstrucţie de la Planul Marshall, în Europa, de după cel de-al Doilea Război Mondial, administraţia americană nu are nici politicile şi nici capacitatea tehnică necesare pentru un astfel de program. Raportul arată că eforturile de reconstrucţie nu au făcut mai mult decît să restaureze ce a fost distrus în timpul ofensivei. Potrivit documentului, circa 117 miliarde de dolari au fost cheltuiţi pînă la jumătatea lui 2008 pentru reconstrucţia din Irak, inclusiv aproximativ 50 de miliarde de dolari din banii contribuabililor.

Deloc afectat de concluziile acestui raport, preşedintele american a declarat duminică, la Bagdad, că „ofensiva din Irak nu a fost o misiune uşoară, dar a fost necesară”. Şi consilierul prezidenţial american pentru Securitate Naţională, Stephen Hadley, a salutat relaţia diferită care se stabileşte între SUA şi Irak, unde americanii joacă un rol tot mai subordonat. „Intrăm într-o relaţie diferită, o relaţie în care irakienii exercită o mai mare suveranitate. Avem un rol tot mai subordonat”, a declarat acesta, la bordul avionului Air Force One care îl ducea pe preşedintele american în exerciţiu, George W. Bush, în vizita-surpriză.