Discuţiile privind terorismul şi controversele referitoare la metodele folosite de SUA pentru combaterea acestuia riscă să domine vizita Papei Benedict al XVI-lea peste Ocean, deşi Vaticanul insistă că este una spirituală şi nu politică. La New York, unde se va afla începînd de vineri, 18 aprilie, pînă duminică, Papa va merge să se reculeagă la Ground Zero, locul unde s-au aflat turnurile gemene de la World Trade Center, distruse în atentatele de la 11 septembrie 2001, soldate cu aproape 3.000 de morţi. Ca şi predecesorul său, Papa Ioan Paul al II-lea, care a condamnat ferm atentatele, Benedict al XVI-lea este moştenitorul tuturor Papilor moderni, care au condamnat războaiele şi violenţele. În prima sa vizită apostolică, în august 2005, la Koln, Benedict al XVI-lea le-a cerut musulmanilor din întreaga lume să se alăture creştinilor pentru a lupta împotriva terorismului, precizînd că acesta devine un fenomen planetar. În aceeaşi idee, Suveranul Pontif a acceptat o invitaţie a rabinului Arthur Schneier de a vizita sinagoga din Park Est vineri, în ajunul sărbătorii evreieşti Pessah.

Dacă Papa Benedict al XVI-lea condamnă terorismul, nu aprobă în schimb metodele la care recurg SUA pentru a combate acest fenomen. Critic, ca şi Papa Ioan Paul al II-lea, al războiului din Irak, pune mereu accentul asupra demnităţii umane şi condamnă tortura, în condiţiile în care unele dintre metodele de interogatoriu folosite de CIA sînt asimilate unor acte de tortură. Biserica Romano-Catolică reuşeşte să-şi menţină o prezenţă importantă în SUA, în mare parte şi datorită numărului mare de imigranţi de origine hispanică. Circa 70 de milioane de americani sînt catolici, reprezentând aproape un sfert din populaţia SUA (23,9 la sută), în timp ce 51,3% sînt protestanţi. Din punct de vedere al numărului de credincioşi, SUA sînt a treia ţară catolică din lume, după Brazilia şi Mexic.

Proporţia catolicilor a rămas stabilă în ultimele decenii în SUA, însă profilul comunităţii s-a modificat mult. Religia catolică şi-a pierdut o mare parte dintre credincioşii tradiţionali - 31,4 la sută dintre americani afirmă că au urmat şcoli catolice, însă catolicii reprezintă numai 23,9% din populaţie, ceea ce indică o pierdere de 7,5 procente. Aceasta este însă compensată de imigraţia populaţiilor catolice, provenite atît din America Latină, cît şi din Europa de Est şi Asia de Est. Aproape jumătate dintre imigranţii sosiţi în SUA între 2000 şi 2007 sînt catolici, 22% protestanţi, iar 2%, musulmani. Mexicanii reprezintă o treime din numărul total al imigranţilor, iar trei sferturi dintre ei sînt catolici. În acelaşi timp, comunitatea catolică atrage şi convertiri - 2,6% dintre adulţii americani s-au convertit la catolicism. De altfel, în SUA convertirile sînt frecvente - în rîndurile protestanţilor, numai 52% şi-au păstrat religia în care au fost crescuţi, în timp ce 28% au schimbat afilierea, iar 20% au renunţat complet la protestantism, în favoarea unor alte religii.

Dacă ar urma tendinţele demografice, populaţia catolică a SUA va creşte în ritmul sporirii numărului hispanicilor. Estimat la 42 de milioane în prezent (14% din populaţie), numărul hispanicilor se va tripla pînă în 2050, cînd aceştia vor reprezenta 29% din populaţia totală. Pe teritoriul SUA există 18.992 de parohii catolice şi 42.271 de preoţi catolici, numai 5% fiind hispanici. Biserica Catolică administrează şi cea mai vastă reţea de şcoli private din ţară, cu 8.000 de şcoli în care învaţă 2,5 milioane de copii. Începînd din 2002, scandalul preoţilor pedofili a afectat Biserica Romano-Catolică americană, care a plătit, în 2007, 615 milioane de dolari ca despăgubiri pentru victime sau pentru evitarea unor acţiuni în justiţie.