Ehud Olmert a efectuat, ieri, o vizită în Iordania, pentru convorbiri cu regele Abdullah al II-lea axate pe examinarea căilor de relansare a negocierilor de pace regionale. Premierul israelian a efectuat o vizită de două ore în Iordania, aproape în paralel cu cea efectuată de preşedintele palestinian moderat Mahmud Abbas. Vizita premierului israelian a avut loc la invitaţia suveranului haşemit. Regele Abdullah al II-lea i-a primit separat pe premierul israelian şi pe liderul palestinian, într-o tentativă nereuşită de a crea un dialog direct la nivel înalt. În pofida acestui eşec, suveranul haşemit a insistat asupra ideii că reluarea negocierilor de pace israeliano-arabe are o importanţă vitală pentru oprirea extinderii extremismului în Orientul Mijlociu, situaţie alimentată de războiul din Irak. Acest eveniment nu este întîmplător, Iordania fiind alături de Egipt unul dintre statele garant în procesul de pace din regiune, fiind a doua ţară arabă care a încheiat un acord de pace cu Israelul, în anul 1994, după autorităţile de la Cairo, în 1979.

Vizita în Iordania a avut loc după ce premierul israelian a respins, luni, deschiderea imediată a negocierilor cu Siria, cu ocazia unei conferinţe de presă susţinută alături de şeful Guvernului de la Londra, Tony Blair. Ehud Olmert a denunţat sprijinul pe care Siria îl acordă terorismului, în mod special grupărilor Hezbollah şi Hamas, precum şi tentativele oficialilor de la Damasc de a înlătura de la putere Guvernul libanez. Siria în schimb se arată deschisă să negocieze fiind dispusă să aibă ca interlocutoare Statele Unite. Declaraţia îi aparţine preşedintelui sirian Bashar al-Assad, care a efectuat ieri o vizită la Moscova. În cadrul întrevederii cu preşedintele Putin, acesta a mai pledat pentru formarea unui guvern de uniune naţională palestinian. De altfel, bunele intenţii ale Siriei ar putea fi vizibile mai ales în urma semnării, luni, cu Irakul a unui acord ce prevede consolidarea cooperării celor două state vecine în materie de securitate, la mai puţin de o lună de la reluarea relaţiilor diplomatice, întrerupte timp de aproape un sfert de secol.

În ciuda amplelor măsuri de securitate luate şi a sporirii contactelor diplomatice în regiune, situaţia a continuat să se deterioreze în Irak în perioada 15 august-10 noiembrie, cu o creştere de 22% a numărului de atacuri faţă de lunile precedente. Un raport trimestrial al Pentagonului arată că forţele coaliţiei rămîn principala ţintă a atacurilor (68%), dintre care jumătate (54%) s-au produs doar în două provincii irakiene (Bagdad şi al-Anbar). Raportul apreciază de altfel şi că procesul politic de reconciliere naţională a înregistrat puţine progrese: violenţele interconfesionale au crescut net, în pofida întrunirilor între responsabilii religioşi şi cei tribali.

Criza palestiniană trebuie rezolvată din interior

Israelul nu trebuie să intervină în confruntările interpalestiniene izbucnite după anunţul preşedintelui Mahmud Abbas privind convocarea alegerilor anticipate, a apreciat vicepremierul israelian Shimon Peres. Facţiunile Fatah şi Hamas au încheiat duminică un acord prin care acceptă să pună capăt confruntărilor, soldate pînă în prezent cu cel puţin trei morţi şi zeci de răniţi. Incidentele violente au izbucnit după ce Mahmud Abbas, membru al-Fatah, a anunţat convocarea alegerilor anticipate pentru a încerca să depăşească criza politică. Liderul palestinian şi-a reînnoit, marţi, apelul adresat tuturor facţiunilor palestiniene să pună capăt confruntărilor violente din Fîşia Gaza. Un număr de 14 membri din cadrul grupărilor Hamas şi Fatah au fost însă răpiţi pe parcursul a 24 de ore în Fîşia Gaza şi apoi eliberaţi.

La rîndul lor, Statele Unite au apărat dreptul preşedintelui Abbas de a convoca alegeri anticipate, în pofida unor ambiguităţi legale şi şi-au reafirmat sprijinul pentru liderul palestinian moderat. O nouă reacţie de peste Ocean a venit şi din partea noului secretar american al Apărării, Robert Gates, care a apreciat că "Statele Unite nu-şi pot permite să înregistreze un eşec în Orientul Mijlociu".

Alegeri anticipate în Liban

Fragilitatea climatului de pace din Orientul Mijlociu este dovedită în primul rînd prin criza politică din Liban. Opoziţia condusă de gruparea pro-siriană Hezbollah a cerut organizarea de alegeri anticipate, după ce coaliţia majoritară antisiriană a refuzat să-i accepte condiţiile pentru formarea unui guvern de uniune naţională. Susţinătorii opoziţiei au organizat ample manifestaţii, începînd de la 1 decembrie, în centrul capitalei Beirut, ameninţînd să înlăture Guvernul de la putere în cazul în care opoziţia nu va primi drept de veto în ceea ce priveşte activitatea Cabinetului.

Criza politică a fost declanşată în principal de ancheta privind asasinarea fostului premier libanez Rafic Hariri, după ce raportul comisiei numite de Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite a solicitat înfiinţarea unui tribunal internaţional pentru judecarea vinovaţilor. Deşi, ancheta Naţiunilor Unite a înregistrat progrese notabile, Organizaţia se teme că dezvăluirea publică a informaţiilor cu privire la suspecţi şi martori ar putea dăuna viitoarelor procese în faţa tribunalului. Cel de-al şaselea raport de etapă al comisiei a conchis că Siria cooperează în mod satisfăcător.

Raportul realizat de o serie de experţi străini a confirmat şi concluziile cu privire la tipul de explozibil utilizat şi la faptul că s-a produs o singură explozie în atentatul care l-a avut ca ţintă pe Rafic Hariri. Acesta subliniază şi numărul considerabil de legături între cazul lui Rafic Hariri şi şase dintre celelalte atentate la adresa personalităţilor sau entităţilor antisiriene din Liban. Printre aceste 15 cazuri, se află şi cel al ministrului libanez al Industriilor, Pierre Gemayel, asasinat la 21 noiembrie. Fostul premier Rafic Hariri a fost asasinat la 14 februarie 2005, într-un atentat cu maşină-capcană la Beirut, soldat cu 23 de morţi.