Senatoarea Hillary Clinton urma să fie nominalizată, luni, pentru funcţia de secretar de Stat, de către Barack Obama, care a învins-o în cursa pentru învestitura democrată. Reuters prezintă viziunea lui Hillary Clinton pe mai multe chestiuni de politică externă: ”Încheierea războiului din Irak este primul pas către refacerea leadership-ului global al SUA”, a scris ea, în urmă cu un an, într-o publicaţie. ”Trupele americane trebuie aduse acasă în siguranţă şi stabilitatea trebuie refăcută în regiune”, a subliniat ea. Însă, în campanie Hillary Clinton a fost mai ezitantă decît Obama în a promite un calendar de retragere. Ea a refuzat, de asemenea, să prezinte scuze pentru votul pe care l-a dat în 2002 în Senat pentru autorizarea războiului din Irak. În cursa pentru învestitura democrată, Hillary Clinton, membră a comisiei senatoariale pentru serviciile armate, a spus că SUA ar trebui să se concentreze pe îmbunătăţirea situaţiei din Afganistan şi a cerut trimiterea de trupe suplimentare americane. De asemenea, a sugerat trimiterea unui emisar american caee să ajute liderii afgani şi pakistanezi în eforturile lor de combatere a prezenţei talibanilor şi al-Qaida.

O mare problemă pentru viitorul secretar de Stat va fi abordarea faţă de Iran. Administraţia Bush, care acuză Iranul că încearcă să dezvolte arma nucleară şi că ajută grupările extremiste din Irak, a respins ideea unor contacte cu Teheranul. În alegerile primare, Hillary Clinton a atacat disponibilitatea afişată de Obama de a se întîlni cu liderii Iranului, Siriei şi Coreei de Nord, dar a vorbit despre implicarea Iranului, Siriei şi altor state din regiune în discuţii despre viitorul Irakului. Unul dintre consilierii săi pe politică externă, Richard Holbrooke, fost secretar de Stat adjunct, a sugerat recent că ar trebui demarate contacte SUA-Iran, prin canale private şi confidenţiale, pentru a se stabili dacă există baza necesară pentru discuţii. Hillary Clinton a subliniat necesitatea de a se ajunge la pace între israelieni şi palestinieni, dar este considerată o favorită a lobby-ului pro-israelian în SUA. Ea spune că fundamentele sînt un stat palestinian în Gaza şi Cisiordania, în schimbul unei declaraţii că acest conflict s-a încheiat, a recunoaşterii dreptului la existenţă a Israelului, garanţii pentru securitatea Israelului, a recunoaşterii diplomatice a statului israelian şi normalizării relaţiilor sale cu statele arabe.

”Cred că Hillary Clinton ar avea o atitudine dură faţă de Rusia”, a spus Kim Holmes, vicepreşedinte pe studii de politică externă şi apărare la Heritage Foundation. ”Ea are reputaţia de dură în general, este cunoscută şi respectată pentru acest lucru”, a subliniat el. Hillary a criticat totuşi concentrarea obsesivă a administraţiei Bush pe tehnologia antirachetă scumpă şi a cărei utilitate nu este dovedită - unul dintre punctele majore de conflict în relaţiile SUA-Rusia. Ea este de acord cu reducerea suplimentară a arsenalurilor nucleare ale SUA şi Rusia. Hillary Clinton a spus că relaţiile SUA-China vor constitui cele mai importamte relaţii bilaterale din lume, în acest secol. De asemenea, a notat că susţinerea acordată de China a fost importantă în a se ajunge la o înţelegere multilaterală pentru ca Phenianul să renunţe la instalaţiile nucleare. Ca şi Obama, Hillary a spus că SUA ar trebui fie să renegocieze, fie să se retragă din North American FreeTrade Agreement, încheiat cu Canada şi Mexic, în timpul administraţiei Bill Clinton. De asemenea, a cerut o pauză în ceea ce priveşte încheierea de noi acorduri comerciale şi o revizuire completă a politicii de comerţ.

Secretarul de Stat american în exerciţiu, Condoleezza Rice, a declarat luni că Hillary Clinton, care o va urma în funcţie, ”va aduce foarte multă energie, inteligenţă şi pricepere acestui post”. Condoleezza Rice a declarat că ”Hillary Clinton este o sursă de inspiraţie pentru mulţi oameni, nu numai pentru femei”, adăugînd că împărtăşeşte cu viitorul secretar de stat ”o dragoste profundă pentru SUA”.