Preşedintele rus le-a pregătit o surpriză deloc plăcută membrilor Guvernului Medvedev, pe care i-a anunţat că le-a anulat vacanţa de Crăciun, motivând că anul acesta nu îşi pot permite atât de multe zile libere, într-o aluzie la situaţia economică dificilă din Rusia. Vladimir Putin a făcut acest anunţ, în timpul unei reuniuni a Guvernului, în condiţiile în care Rusia sărbătoreşte Crăciunul pe rit vechi, la 7 ianuarie. „Guvernul şi diferitele sale structuri nu îşi pot permite vacanţe extinse, cel puţin nu anul acesta”, le-a spus președintele Putin miniştrilor, într-un discurs difuzat de televiziunea de stat. „Ştiţi despre ce vorbesc”, a continuat acesta, referindu-se la situaţia economică dificilă din ţară. „Am făcut eforturi pentru a schimba structura economiei noastre (...), dar evenimentele recente arată că nu a fost suficient”, a adăugat liderul de la Kremlin, într-o aparentă schimbare de ton faţă de săptămâna trecută, când a acuzat Occidentul pentru problemele economice ale Rusiei, sugerând chiar că SUA şi Arabia Saudită au conspirat pentru a reduce preţul petrolului.

Printre măsurile de urgență luate la Moscova se numără aceea ca marile companii exportatoare cu capital de stat rus, inclusiv gigantul petrolier Gazprom, să aducă, până pe 1 martie, deţinerile nete în valută la nivelul de la începutul lunii octombrie în băncile din țară. Astfel, Rusia plafonează deţinerile în valută ale marilor exportatori la nivelul lunii octombrie. Potrivit unui anunţ publicat pe site-ul Guvernului de la Moscova, companiile petroliere Gazprom, Rosneft şi Zarubezhneft, precum şi firmele din domeniul mineritului de diamante Alrosa și Kristall au primit deja instrucţiuni în acest sens. Analiştii au estimat încă de la jumătatea lunii că autorităţile ruse ar putea lua măsuri pentru limitarea fluxurilor de capital ale companiilor mari, după ce banca centrală a eşuat să stopeze declinul rublei, care s-a depreciat în această lună la minimul istoric de 80,1 unităţi faţă de dolar în ciuda unei majorări a dobânzii-cheie cu 6,5 puncte procentuale, la 17%. La numai o zi după decizia de politică monetară, instituţia a anunţat un set de noi măsuri pentru sprijinirea pieţei financiar-bancare, acţiune care a atenuat parţial presiunea pe moneda naţională. Rubla a scăzut anul acesta cu circa 60% faţă de dolar, ca urmare a tensiunilor cu Ucraina, a scăderii preţului petrolului şi a sancţiunilor economice impuse de statele din Vest.

ARMELE MAI AU UN CUVÂNT DE SPUS

Un alt semn că în cancelariile de la Moscova se lucrează de mama focului a fost și anunțul că forţele strategice ruse au testat cu succes, vineri, o rachetă balistică intercontinentală de la Complexul Spaţial Pleseţk, situat în nord-vestul Rusiei. „La 26 decembrie 2014, 11.02, ora Moscovei (10.02, ora României), a fost efectuat un test al rachetei balistice intercontinentale RS-24 Yars, cu combustibil solid şi focos detaşabil, de la o bază terestră a Complexului Spaţial Pleseţk”, a declarat colonelul Igor Iegorov, purtătorul de cuvânt al Forţelor strategice. Potrivit sursei citate, focoasele folosite la test au fost programate să lovească ţinte din poligonul Kura, situat în peninsula Kamceatka. Racheta RS-24 Yars, introdusă în serviciu în iulie 2010, reprezintă o versiune îmbunătăţită a rachetei balistice de tip Topol-M. Racheta balistică este capabilă să transporte mai multe focoase nucleare care pot atinge ţinte independente şi are capacitatea de a evita sistemele de apărare antirachetă pe o rază de până la 12.000 de kilometri. Kremlinul a publicat vineri și noua versiune a doctrinei militare a Rusiei, aprobată de preşedintele Putin, care desemnează consolidarea capacităţilor NATO şi proiectul scutului antirachetă din Europa de Est printre ameninţările la adresa securităţii ţării.

În schimb, autorităţile ucrainene şi rebelii pro-ruşi din estul ţării par să fie mai aproape de un armistițiu pe durată nedeterminată. Cele două părți au anunţat că, în cadrul negocierilor de la Minsk, au încheiat un acord pentru efectuarea unui schimb de prizonieri. „Există un acord preliminar pentru predarea a 225 de separatişti în schimbul a 150 de ucraineni”, a anunţat pentru AFP un oficial de rang înalt al serviciilor ucrainene de securitate, Markian Lubkivski. Acordul privind schimbul de prizonieri pare a fi singurul rezultat tangibil al negocierilor de la Minsk între Kiev şi rebeli pro-ruşi, cu participarea Rusiei şi OSCE, în vederea relansării procesului de pace în conflitul armat din estul Ucrainei, care s-a soldat cu peste 4.700 de morţi de la începutul lunii aprilie.